Facebook/Vlad Plahotniuc

Plahotniuc, bănuit de furtul a încă două identități într-un alt stat: Precizările lui Cernăuțeanu

Oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc ar avea încă două identități furate într-un stat străin, altele decât cele cunoscute deja în spațiul public. Inspectoratul General al Poliției a fost informat de către țara respectivă că pe numele fugarului a fost deschisă o cauză penală. Declarațiile au fost făcute de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Întrebat cum e posibil ca Plahotniuc să obțină atâtea identități, șeful IGP a memționat că la acest capitol lucrurile nu au limite. Totodată, el a precizat că statul mexican nu a oferit o confirmare că Vladimir Plahotniuc ar avea cetățenia acestei țări.

„Constatăm că unele lucruri nu au margini la compartimentul dat. Cu două, trei săptămâni în urmă ni s-a părut ceva foarte suspect, niște alerte pe sistemul de căutare Interpol, inclusiv am fost alertați atunci și de colegii de la Leon, oficiul central, despre acest lucru, unde a fost alerta de căutare, că cineva la o frontieră a accesat datele acestei persoane. Am făcut demersurile oficiale, am făcut o solicitare și către Emirate. După care către două state unde ne-a apărut alerta de căutare. Spre marea noastră surpriză unul din state ne-a informat că temeiul verificării a constituit o alertă de imagine a aceluiași cetățean care figurează într-un furt de identitate într-un alt stat. Are doua identități în țara respectivă unde e pornită cauza penală”, a declarat șeful IGP.

El a mai adăugat că săptămâna trecută a fost informat de țara respectivă că a fost pornită o cauză penală pe furtul de identitate.

„Și-a atribuit două nume străine, într-un alt stat, altele decât cele ne sunt cunoscute pe canalale de căutare. Numele sunt ale altor persoane, dar cu imaginea sa”, a precizat șeful IGP

Viorel Cernăuțeanu a menționat că deocamdată nu poate numi țara, deoarece nu are acordul acesteia.

Amintim, pe 26 martie, Ziarul de Gardă a scris că Vladimir Plahotniuc, dat în căutare internațională pentru arest și extrădare, a obținut acte de identitate mexicane. Informația a fost confirmată și de șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu.

***

Vladimir Plahotniuc, fost lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, atunci când democrații au pierdut puterea. Pe masa procurorilor moldoveni sunt mai multe dosare în care ex-politicianul este acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, crearea și conducerea unei organizații criminale, îmbogățire ilicită, exces de putere, corupere activă și fals în acte publice.

În 2020, Interpol a refuzat includerea lui Plahotniuc în lista persoanelor anunțate în căutare internațională. În noiembrie 2024, Procuratura Anticorupție a anunțat că Interpol a acceptat cererea de revizuire a deciziei pe care o luase în urmă cu patru ani. Pe 6 februarie 2025, Interpol a notificat Inspectoratul General al Poliției că a acceptat cererea de a-l anunța în căutare internațională pe Vladimir Plahotniuc. Procuratura Anticorupție a precizat că mandatul de arest în privința lui Plahotniuc este vizibil acum în 196 țări care fac parte din Interpol.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

nokta

Gaidarji îi răspunde lui Buzu în disputa privind reforma administrativ-teritorială în Găgăuzia: „Cel care a ales să manipuleze este domnul Buzu”

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, îl acuză pe secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, de manipulare și răspândirea unor informații false privind reforma administrației publice locale în autonomie. Reacția vine după ce Buzu a declarat că reforma administrativ-teritorială ar fi blocată în Găgăuzia din cauza lipsei unei Adunări Populare „reprezentative”.

Gaidarji respinge acuzațiile și susține că, în urmă cu câteva zile, a transmis Cancelariei de Stat o solicitare oficială pentru o întrevedere cu Buzu. Potrivit acestuia, întâlnirea urma să vizeze planurile Guvernului privind amalgamarea localităților din Găgăuzia, ținând cont de statutul special al autonomiei.

Președintele Adunării Populare afirmă că solicitarea sa nu a primit răspuns și că Buzu nu ar fi manifestat deschidere pentru un dialog cu autoritățile de la Comrat.

Adunarea Populară a Găgăuziei nu refuză dialogul. Noi am făcut primul pas. Am solicitat o întrevedere și am demonstrat deschidere și responsabilitate. Cel care a ales să nu răspundă și să manipuleze este domnul Buzu”, a declarat Gaidarji.

El susține că declarațiile secretarului general al Guvernului creează în mod artificial impresia că autoritățile găgăuze se opun reformei și cooperării cu autoritățile centrale.

Gaidarji s-a adresat și premierului Vasile Tofan, precum și donatorilor externi și Delegației Uniunii Europene la Chișinău, cărora le-a cerut să ia act de poziția sa. El consideră că declarațiile lui Buzu subminează reforma și transformă Adunarea Populară și autonomia într-o „problemă”.

Amintim că, pe 11 august, Alexei Buzu a declarat că reforma administrativ-teritorială bate pasul pe loc în Găgăuzia. Secretarul general al Guvernului a menționat că, deși au existat discuții și intenții privind amalgamarea voluntară, nu au fost adoptate decizii de inițiere. Oficialul spune că următorii pași vor fi analizați după alegerea unei Adunări Populare „reprezentative”.

***

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei erau programate inițial pentru noiembrie 2025, însă au fost amânate de două ori. În prezent, scrutinul este stabilit pentru 15 noiembrie 2026, însă nu este clar dacă acesta va putea avea loc la această dată.

Incertitudinea a apărut după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care permiteau Adunării Populare să constituie și să controleze organul electoral al autonomiei. În urma deciziei, deputații PAS au înregistrat, pe 27 iulie, un proiect de modificare a Codului electoral, care a fost aprobat ulterior în prima lectură.

Documentul prevede că alegerile pentru APG vor fi organizate de Comisia Electorală Centrală și vor introduce alegerea deputaților prin sistem proporțional, pe liste de partid. Totuși, această modificare nu se va aplica scrutinului din 15 noiembrie. Pentru a respecta principiul stabilității legislației electorale, actuala componență a APG va fi aleasă în continuare în circumscripții uninominale, iar sistemul proporțional va fi aplicat abia la următoarele alegeri.

Recent, președinta Maia Sandu a declarat că alegerile din Găgăuzia „ar putea avea loc până la sfârșitul anului”, fără să confirme data de 15 noiembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: