NewsMaker

Planul UE pentru Moldova: perioadă de probă și aderare în etape. La ce să ne așteptăm? ANALIZĂ

Uniunea Europeană se află în fața unor transformări istorice. Pe de o parte, contextul geopolitic actual impune o integrare rapidă a Moldovei și Ucrainei. Pe de altă parte, la Bruxelles crește îngrijorarea că noii membri ar putea bloca funcționarea Uniunii. În acest context, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a vorbit despre introducerea unei posibile „perioade de probă” pentru statele nou-venite, iar centrele de expertiză propun planuri de „aderare etapizată”. NewsMaker a analizat ce ar putea însemna aceste idei pentru Republica Moldova.

„Perioada de probă” propusă de Marta Kos

Declarațiile privind necesitatea reformării mecanismului de extindere al UE se aud tot mai insistent. Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, numită recent, a menționat la începutul lunii noiembrie posibilitatea introducerii unei „perioade de probă” pentru noile state membre. Inițiativa este justificată prin necesitatea de a proteja capacitatea de funcționare a Uniunii Europene. La Bruxelles se dorește evitarea situațiilor în care o singură țară poate bloca decizii esențiale pentru întreaga Uniune.

Directorul adjunct al Institutului pentru Reforme și Politici Europene (IPRE), Mihai Mogîldea, consideră că discuțiile despre „perioada de probă” sunt generate de probleme concrete din interiorul Uniunii Europene. „Este vorba, în primul rând, despre necesitatea unui mecanism care să nu permită repetarea situațiilor similare celei actuale, când Ungaria blochează extinderea UE, folosindu-se de dreptul său de veto. Este inadmisibil ca un stat membru să utilizeze acest instrument pentru șantaj, în scopul obținerii unui avantaj propriu”, a menționat Mogîldea.

Potrivit lui, esența ideii unei „perioade de tranziție” este ca noile state membre să nu poată bloca dezvoltarea Uniunii imediat după aderare. Ele trebuie să se conducă după valorile UE, nu să folosească statutul de membru ca instrument de presiune.

Totuși, declarația Martei Kos nu poate fi considerată surprinzătoare. În Europa există deja centre analitice care lucrează la reformarea politicii de extindere a Uniunii Europene. Unul dintre aceste planuri, inițial elaborat pentru țările din Balcanii de Vest și adaptat ulterior pentru Moldova și Ucraina după invazia rusă, prevede explicit că un nou membru al UE va fi lipsit de dreptul de veto timp de 10 ani.

Planul „Șablon 2.0” al centrelor analitice

Unul dintre cele mai detaliate documente care descriu cum ar putea arăta această nouă realitate este planul „Șablon 2.0 pentru aderarea etapizată la UE”. Acesta a fost elaborat de Centrul European de Politici (CEP, Belgrad) și Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS, Bruxelles). Autorii documentului, actualizat în august 2023, propun renunțarea la principiul „totul sau nimic” și înlocuirea lui cu un model de integrare în patru etape. Esența este simplă: cu cât mai multe reforme implementează o țară, cu atât mai multe fonduri și drepturi primește, fără a aștepta aderarea finală.

Comisia Europeană trebuie să evalueze gradul de pregătire al țării pe o scară de la 1 la 5. În același timp, funcționează un principiu strict — „mai întâi fundamentele”: progresul în reformele fundamentale (justiție, drepturile omului, democrație) este o condiție obligatorie pentru trecerea la nivelul următor.

Etapa 1: „Pre-aderare intermediară”. Dacă țara obține nota „3” (pregătire moderată) pentru toate clusterele, primește primele beneficii: dreptul de a participa la ședințele Consiliului UE și ale Parlamentului European (cu drept de vot, dar fără drept de veto decizional) și, mai important, acces la finanțare. Volumul fondurilor poate ajunge până la 40% din ceea ce primesc membrii cu drepturi depline ai UE.

Etapa 2: „Pre-aderare avansată”. La nota „4” (pregătire bună), țara obține o prezență și mai amplă în instituțiile UE, iar asistența financiară crește până la 60% din nivelul unui membru deplin.

Etapa 3: „Un nou stat membru”. Acesta este momentul aderării oficiale. Țara intră pe Piața Unică, în Uniunea Vamală, iar locuitorii ei devin cetățeni ai UE. Statul obține acces 100% la fondurile de coeziune. Dar există un aspect: se propune suspendarea dreptului de veto pentru o perioadă de până la 10 ani.

Etapa 4: „Calitatea deplină de membru”. Aceasta survine automat după expirarea perioadei de tranziție, restituind țării toate drepturile politice în întregime.

Va fi aplicat acest plan în cazul Moldovei?

În ciuda existenței unor planuri detaliate elaborate de centre analitice, Mihai Mogîldea se îndoiește că UE va schimba radical regulile jocului pentru Moldova chiar acum. „La nivel european există câteva inițiative… Dar asta nu înseamnă că aceste planuri se vor materializa într-o politică reală. Nu cred că în privința țării noastre o astfel de decizie (privind aderarea etapizată pe baza noului model) va fi vreodată adoptată”, consideră expertul.

El a reamintit că actualul mecanism de extindere a fost revizuit acum doar cinci-șase ani și a fost agreat de toate statele membre. Acesta prevede deja elemente de integrare treptată: acces la programe, la piață și la reuniuni chiar înainte de aderare. „Însuși procesul de aderare este o etapă de pregătire. Procesul vă pregătește să deveniți membru cu drepturi depline, având deja acces la fondurile de pre-aderare și la piața internă”, a precizat Mogîldea.

În același timp, el a admis utilizarea unor „perioade de tranziție” clasice, prevăzute în tratatele UE în vigoare. „Pot fi convenite perioade în care anumite norme ale legislației europene intră în vigoare abia după aderarea statului — peste doi, trei, cinci sau chiar zece ani. Acest lucru oferă statului care aderă o pauză pentru adaptare, iar Uniunii Europene — timp pentru a se pregăti pentru includerea noului membru”, a concluzionat Mihai Mogîldea.

***

La începutul lunii noiembrie, Comisia Europeană (CE) a publicat raportul anual privind progresele țărilor candidate pe calea aderării la UE. Conform acestui raport, în ultimul an Moldova a înregistrat progrese în 18 din cele 33 de capitole de negociere și este oficial pregătită să deschidă negocieri pe trei clustere-cheie: „Valorile fundamentale”, „Piața internă” și „Relațiile externe”. Comisia Europeană a apreciat în mod pozitiv sincronizarea politicii externe a Moldovei cu poziția UE, succesele în activitatea Uniunii Vamale și aprobarea cererii de aderare la zona de plăți SEPA. De asemenea, Bruxelles-ul a remarcat că, în pofida crizelor, Chișinăul a accelerat reformele în domeniul energetic, a adoptat legi importante pentru protecția jurnaliștilor și securitatea cibernetică, iar procesul de vetting al judecătorilor și procurorilor decurge conform planului, sporind eficiența luptei împotriva corupției.

Pe de altă parte, raportul conține și observații serioase referitoare la procesele democratice și la calitatea guvernării. Comisia Europeană este îngrijorată de amploarea dezinformării și de practica excluderii partidelor din alegeri în ultimul moment, și recomandă, totodată, ca parlamentul să țină mai des cont de vocea opoziției. În raportul CE se mai spune că sistemul judiciar al Moldovei continuă să sufere din cauza unui deficit acut de personal și a întârzierii examinării dosarelor. În domeniul social persistă probleme legate de condițiile din închisori și de lipsa medicilor în mediul rural, iar Ministerului Agriculturii îi lipsesc angajați pentru gestionarea fondurilor europene. Cu toate acestea, prognoza rămâne prudent optimistă: Bruxelles-ul se așteaptă ca Moldova să îndeplinească condițiile pentru deschiderea celorlalte trei clustere până la sfârșitul anului 2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova, la cel mai scăzut „nivel de prietenie” cu Rusia. Oficial rus: „Trebuie să revizuim strategia față de cei care au săgeți roșii”

Moldova a înregistrat o scădere de 25 de puncte în clasamentul Kremlinului privind „țările prietenoase și neprietenoase” față de Rusia. Datele Institutului Național de Cercetare pentru Dezvoltarea Comunicațiilor (NICDC) din Federația Rusă arată că, în 2025, Chișinăul a avut cel mai mare ritm de deteriorare a relațiilor cu Moscova din întregul spațiu post-sovietic. Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a declarat că Rusia trebuie să-și revizuiască „strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, potrivit publicației Коммерсантъ.”

În fruntea clasamentului privind țările prietenoase, realizat de cercetătorii ruși, se află cele două republici separatiste din Georgia, recunoscute de Kremlin: Osetia de Sud și Abhazia, urmate de Belarus, Kârgâzstan, Kazahstan și alte state. Prietenia unui regim este măsurată printr-un scor de la maxim 100 la minim –100.”

Georgia a fost calificată ca stat „relativ prietenos”, cu un scor de 40,1.

La polul opus se află lista țărilor „ostile Moscovei”, unde, în fruntea topului, se află Ucraina, Țările Baltice și Moldova.

Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a îndemnat la acțiuni active în politica externă:

„Statele puternice nu stau cu mâna întinsă, ele se apără. Noi, ca reprezentanți ai celei mai puternice și frumoase țări, trebuie de asemenea să ne construim strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, a menționat deputatul rus.

În cadrul monitorizării regimurilor de comunicare, cercetătorii au evoluat oportunitățile create în țările post-sovietice pentru dezvoltarea relațiilor cu Rusia. Experți ruși și străini au analizat condițiile de comunicare între state pe zeci de parametri: atitudinea față de Rusia și limba rusă, legăturile economice, științifice și culturale, retorica guvernamentală și altele.

Chișinău: Relațiile cu Rusia la cel mai jos nivel din istorie

Odată cu începerea războiului din Ucraina, Republica Moldova și comunitatea internațională și-au revizuit pozițiile față de Rusia. Țările din regiune au recalibrat politicile de apărare și au început să își reducă dependența energetică de concernul rus Gazprom.

Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat de mai multe ori că relațiile diplomatice dintre Moldova și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel din istorie. Potrivit oficialului, acest lucru este explicabil în condițiile în care Rusia „ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe”. Popșoi a spus că Moldova își dorește relații bune cu toate țările însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional asemenea lucruri nu pot fi tolerate.

Mai mult, agresiunea militară rusă nu afectează doar Ucraina, ci întreaga regiune. În ultimii patru ani, drone rusești au survolat și au căzut în spațiul aerian al Republicii Moldova, precum și în spațiul NATO, inclusiv Polonia și România. Chișinăul a transmis mai multe note de protest Rusiei, iar autoritățile moldovenești nu au acreditat până acum ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov. Când a fost întrebat de ce nu a fost expulzat Ozerov, Mihai Popșoi a explicat că Moldova trebuie să cântărească consecințele unei astfel de decizii. Expulzarea nu ar opri dronele rusești sau nu ar spori securitatea țării, dar ar putea declanșa măsuri asimetrice din partea Rusiei.

În contextul tensiunilor și ingerințelor tot mai mari dinspre Federația Rusă, Republica Moldova a luat mai multe măsuri pentru reducerea influenței Moscovei. La 27 noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat în lectură finală legea care prevede închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. Motivul invocat este „situația actuală geopolitică și riscul ridicat de dezinformare”. Nota informativă a proiectului explică faptul că centrul „poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă”.

În același timp, Moldova a început procesul de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), inițiat încă din 2023 prin denunțarea mai multor acorduri bilaterale. Până în prezent, 71 acorduri au fost deja denunțate, iar alte aproximativ 60 sunt în proces. Procedura formală prevede ca Parlamentul să adopte o lege de denunțare a documentelor care conferă calitatea de membru, iar ulterior Ministerul Afacerilor Externe să transmită notificarea către CSI. Retragerea va produce efecte după 12 luni de la trimiterea notificării, ceea ce ar putea să se realizeze în 2027.

Amenințări și ingerințe rusești:

Rusia este acuzată de ingerințe fără precedent în alegerile din Republica Moldova, care au avut loc în utlimii ani, prin sprijinirea partidelor fidele Moscovei inclusiv cu resurse financiare și a actorilor politici locali, inclusiv gruparea Șor.

Fostul prim-ministru Dorin Recean a declarat că „agenții Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a influența voturile la alegerile prezidențiale și la referendumul privind opțiunea de aderare la UE, din 2024.

Pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025, s-a estimat că Rusia a alocat aproape 2% din PIB-ul Moldovei, adică circa 7 miliarde de lei, pentru a încerca vicierea scrutinului, după cum a declarat președinta Maia Sandu. Oficiala a subliniat că Republica Moldova a rezistat ferm unei ingerințe rusești sistematice și fără precedent, investind în consolidarea propriei reziliențe politice și instituționale.

***

Amintim că în martie 2025, Kremlinul a inclus Republica Moldova pe lista țărilor „neprietenoase”. Începând cu 28 martie, Federația Rusă a impus restricții transportatorilor de marfă moldoveni, interzicându-le nu doar livrarea mărfurilor pe teritoriul rus, ci și tranzitul prin Rusia.

Produsele alcoolice, tutunul și ciocolata pot fi livrate doar până la frontiera rusă. Restricțiile nu se aplică transportului de animale vii, carne și produse din carne, pește, produse lactate, ouă, legume, fructe, nuci și alte bunuri.

Autoritățile de la Moscova justifică această decizie prin faptul că, din 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina, transportatorii ruși nu mai efectuează transporturi de marfă pe teritoriul Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: