NewsMaker

Platforma DA se va adresa la Curtea Constituțională, pentru a anula voturile din ședința legislativului

Platforma Demnitate și Adevăr (DA) se va adresa Curții Constituționale pentru a anula voturile exprimate în ședința din 3 decembrie a parlamentului. Anunțul a fost făcut de către deputații Alexandr Slusari și Dinu Plîngău.

„Vrem să îi spunem lui Dodon că el trăiește într-o republică paralelă. Tot ce s-a întâmplat în parlament va fi contestat și sub aspect juridic și sub aspect politic și ne putem aștepta la multiple proteste, la reacția partenerilor externi. Acestui guvern i-a rămas foarte puțin. Și acestui parlament i-a rămas puțin timp, dar ne-am fi putut păstra demnitatea”, a declarat deputatul Platformei DA, Alexandr Slusari.

Deputatul Dinu Plîngău a declarat că ceea ce s-a întâmplat astăzi în timpul ședinței parlamentului este „grav și sfidător”.

„S-a ajuns la o etapă de degradare fără precedent. Socialiștii împreună cu „ȘOR” susțin că și-au dat votul pentru niște acte normative, dar sunt niște proiecte care contravin intereselor Republicii Moldova: pachetul mai larg de acte normative prin care se pun bazele federalizării, politica bugetar-fiscală și cele trei bugete. (…) Mâine vom pregăti toate documentele necesare pentru a anula toate voturile date astăzi de către mai mulți deputați”, a anunțat parlamentarul.

Dinu Plângău a făcut apel la hotărârea Curții Constituționale care stabilește că, pentru a fi adoptate, proiectele de legi trebuie să treacă de toate procedurile legislative și ca opoziția să se expună pe marginea acestora.

„Au fost votate proiecte fără să se cunoască dacă măcar exista o majoritate în parlament, 51 de voturi. În tot haosul ăsta, cineva pretinde că au fost luate decizii care pun în pericol securitatea R. Moldova. Vom pregăti toate actele necesare pentru a ne adresa la Curtea Constituțională și considerăm că vom avea câștig de cauză”, a precizat Plângău.

***

Reacția vine după ce, Partidul Socialiștilor (PSRM) și Platforma „Pentru Moldova”, formată din fracțiunea Partidul „ȘOR” și deputații neafiliați care au părăsit grupul parlamentar Pro Moldova, au votat proiectele de legi de pe agenda legislativă, inclusiv cel privind trecerea SIS-ului sub controlul parlamentului.

Pe 19 noiembrie, Curtea Constituțională a stabilit că majoritatea parlamentară trebuie să asigure un tratament corect și adecvat al minorităților parlamentare, fără să facă abuz de poziția sa dominantă și să se asigure că procedurile parlamentare vor fi desfășurate în baza unor reguli apte să garanteze participarea efectivă a deputaților care fac parte atât din majoritatea parlamentară, cât și din opoziția parlamentară.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: