Tudor Mardei | NewsMaker

Politicienii români fac campanie electorală în R.Moldova înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale FOTO/VIDEO

Românii vor fi chemați la urne, pe 1 decembrie, pentru a alege noul parlament. Alegerile parlamentare sunt organizate într-un singur tur, între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale – 24 noiembrie și 8 decembrie. Între timp, Republica Moldova este vizitată de unii politicieni români, care fac campanie electorală cu ocazia celor două scrutine. 

În ultimele zile, în Republica Moldova se află Adrian Dupu – secretar de stat al Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Acesta este candidat la funcția de senator din partea Partidului Național Liberal (PNL) pentru diaspora.

Pe 12 noiembrie, Dupu a fost în satul Horești din raionul Ialoveni și ulterior a raportat că a vorbit, „pentru cei peste 500 de oameni veniți să îl susțină pe președintele Nicolae Ionel Ciucă și Partidul Național Liberal”, despre „prioritățile președintelui Nicolae Ciucă și ale PNL pentru Republica Moldova și pentru românii din afara granițelor”. Menționăm că Nicolae Ciucă este candidatul Partidului Național Liberal la alegerile prezidențiale.

Pe 13 noiembrie, Dupu a fost în comuna Step-Soci din raionul Orhei. Ulterior a raportat că la întâlnire au fost „câteva sute de oameni din raioanele Orhei, Telenești, Șoldănești și Rezina”.

Pe 14 noiembrie, Dupu a postat mai multe imagini pe rețelele de socializare, cu următorul text: „Împreună cu tinerii liberali printre oamenii din Chișinău”. Potrivit imaginilor, aceștia au împărțit pliante electorale. Ultimele conțin fotografiile și promisiunile lui Adrian Dupu și Nicolae Ciucă.

Tot pe 14 noiembrie, Dupu a oferit un interviu postului de televiziune din Republica Moldova RLive.

Recent, în Republica Moldova a fost și Nicolae Ciucă. Pe 11 noiembrie, la sediul partidului de guvernare din Moldova – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – Ciucă a susținut o conferință de presă alături de președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, tot el – lider PAS. Deși liderul Grosu nu și-a manifestat public susținerea pentru Ciucă, acesta însă i-a mulțumit liderului PNL pentru susținerea pentru parcursul european al Republicii Moldova. Detalii AICI.

În aceeași zi, Ciucă a raportat despre o întrevedere cu președinta Maia Sandu.

În Republica Moldova a fost și Elena Lasconi, pe 13 noiembrie. Aceasta este candidata Uniunii Salvați România (USR) la Președinția României.

„Am fost astăzi (nota red: pe 13 noiembrie) la Chișinău, unde George Simion este persona non grata, așa cum este, de altfel, nu doar în Republica Moldova, ci și în Ucraina. E absolut incredibil că au trecut 267 de zile de când i-am cerut domnului Ciolacu explicații cu privire la motivele pentru care acest individ este considerat pericol pentru securitatea națională în aceste două țări și nu am primit absolut niciun răspuns. Este clar că domnii Ciolacu și Ciucă îi suflă vânt în pânze lui Simion. România are nevoie de un lider onest, puternic, de bună-credință, nu de cineva pus pe combinații care să ascundă informații despre un candidat la cea mai înaltă funcție în stat care reprezintă un pericol pentru securitatea României”, a comunicat Lasconi pe o rețea de socializare.

Între timp, postul de televiziune din Republica Moldova TV8 a anunțat că va publica un interviu pe 14 noiembrie cu Lasconi.

***

Românii au de ales dintre 14 nume la alegerile prezidențiale: Elena Lasconi – Uniunea Salvați România; George Simion – Alianța pentru Unirea Românilor; Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat; Nicolae Ciucă – Partidul Național Liberal; Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România; Mircea Geoană – candidat independent; Ana Birchall – candidat independent; Alexandra Beatrice Bertalan-Păcuraru – Alternativa pentru Demnitate Națională; Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie; Ludovic Orban – Forța Dreptei; Călin Georgescu – candidat independent; Cristian Diaconescu – candidat independent; Cristian-Vasile Terheș – Partidul Național Conservator Român; Silviu Predoiu – Partidul Liga Acțiunii Naționale.

Cei mai mulți candidați pentru Senat și Camera Deputaților – 639 – vin de la Partidul Social Democrat. 636 de persoane candidează din partea partidului SOS România, 630 din partea Partidului Național Liberal. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are 621 de candidați, Forța Dreptei – 619, iar Uniunea Democrată a Maghiarilor din România – 596. Alți 589 de candidați vin din partea Uniunii Salvați România. În total, au depus candidaturi 31 de formaţiuni politice, la Senat și 50 la Camera Deputaților. În Camera Deputaților vor fi 329 de aleși. În Senat – 136.

Moldovenii cu cetățenie română sunt așteptați să participe la alegerile prezidențiale și parlamentare din România la una din cele 59 de secții de votare deschise pe teritoriul Republicii Moldova. Cele mai multe vor fi deschise în centrul Republicii Moldova – 34 secții de vot. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova.org

Interdicție de intrare în UE pentru persoanele care au luptat de partea Rusiei în războiul din Ucraina. Ce prevede noul pachet de sancțiuni

Foștii combatanți din războiul din Ucraina care au luptat de partea Rusiei ar putea avea interdicție de intrare în statele membre ale Uniunii Europene. Măsura face parte din al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, pregătit de Comisia Europeană, transmite Deutsche Welle.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți, 9 iunie, noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri includ, printre altele, interzicerea accesului în Uniunea Europeană pentru combatanții din război care au luptat de partea Rusiei.

Comisia Europeană propune ca tuturor celor care au servit în armata rusă după lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina să li se interzică intrarea pe teritoriul UE. „Europa rămâne închisă pentru toți cei care au participat la agresiunea împotriva Ucrainei”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul unei conferințe de presă. Alte măsuri restrictive vizează sectoarele energetic și financiar, comerțul, precum și, pentru prima dată, industria pescuitului.

Scopul acestui pachet este foarte clar: vrem să menținem presiunea maximă asupra Rusiei prin sancțiuni”, a subliniat von der Leyen. Potrivit acesteia, restricțiile deja în vigoare afectează semnificativ economia rusă. Astfel, veniturile obținute de Rusia din exporturile de energie s-au redus cu aproximativ 40% la începutul lui 2026.

În domeniul energetic, Comisia Europeană propune includerea pe lista sancțiunilor a încă 30 de nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, pe lângă cele 632 care fac deja obiectul restricțiilor. Pentru prima dată, UE intenționează să sancționeze și navele care sprijină funcționarea acestei flote, inclusiv prin furnizarea de combustibil.

Totodată, noile măsuri ar putea viza infrastructura utilizată pentru comercializarea și procesarea petrolului rusesc.

În domeniul financiar, Bruxellesul propune extinderea restricțiilor asupra a încă 31 de bănci rusești, dar și asupra a 20 de bănci, companii din sectorul criptomonedelor și comercianți de petrol din state terțe, despre care se consideră că facilitează ocolirea sancțiunilor impuse Rusiei.

Pachetul include, de asemenea, noi restricții la exportul de produse și tehnologii folosite de industria de apărare rusă, inclusiv componente destinate producerii dronelor. În paralel, Comisia Europeană propune interzicerea importului unor mărfuri din Rusia, cu o valoare estimată la aproximativ 60 de milioane de euro.

Pentru prima dată de la începutul războiului, sancțiunile europene ar putea viza și sectorul pescuitului. Executivul UE propune limitarea importurilor anumitor produse pescărești din Rusia și interzicerea completă a importului unor categorii de astfel de produse.

Pentru a intra în vigoare, noul pachet de sancțiuni trebuie aprobat în unanimitate de toate statele membre ale Uniunii Europene. Oficialii Comisiei Europene au subliniat în repetate rânduri că fiecare nou set de măsuri urmărește să elimine breșele care permit evitarea sancțiunilor și să crească presiunea economică asupra Moscovei. Scopul declarat al UE este de a reduce cât mai mult sursele de venit care finanțează continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Anterior, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că instituția pe care o conduce pregătește, pentru reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre ale UE din 15 iunie, de la Brussels, o nouă extindere a listei de sancțiuni. Aceasta ar urma să includă aproximativ 80 de persoane și organizații asociate industriei de apărare ruse și unor instituții media din Rusia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: