president.gov.ua

Politico: Patru consilieri ai lui Trump au purtat negocieri secrete cu opozanții lui Zelenski

Patru consilieri de rang înalt ai președintelui SUA, Donald Trump, au purtat negocieri secrete cu unii dintre principalii opozanți politici ai președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski. Discuțiile s-au referit la posibilitatea de a organiza rapid alegeri prezidențiale. Informațiile au fost relatate pe 6 martie de publicația americană Politico, care face trimitere la trei deputați ucraineni și un expert în politică externă din SUA, rămași sub protecția anonimatului.

Potrivit interlocutorilor Politico, consilierii lui Trump, ale căror nume nu au fost dezvăluite, au purtat negocieri cu doi deputați ai Radei Supreme – lidera partidului „Batkivșcina”, fosta prim-ministră ucraineană, Iulia Timoșenko, și liderul „Solidarității Europene”, al cincilea președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko.

Părțile au discutat dacă în Ucraina ar putea fi organizate rapid alegeri prezidențiale. SUA analizează, pe canale neoficiale, posibilitatea organizării scrutinului în perioada dintre convenirea unui armistițiu și începutul negocierilor de pace propriu-zise.

Expertul american în politică externă a declarat că atât Poroșenko, cât și Timoșenko „se poziționează ca fiind persoane cu care va fi mai ușor de lucrat, care vor accepta multe dintre lucrurile pe care Zelenski le refuză”.

Contactat pentru o reacție, formațiunea lui Poroșenko a declarat că obiectivul lor nu este organizarea alegerilor prezidențiale, ci „asigurarea unor alegeri libere, corecte și competitive în perioada postbelică”. „De asemenea, este logic ca orice contacte să includă prezentarea viziunii președintelui Poroșenko și a partidului «Solidaritatea Europeană» despre cum poate fi încheiat războiul printr-o pace justă, cuprinzătoare și durabilă, precum și despre limitele posibilelor compromisuri în cadrul negocierilor”, a precizat partidul.

La rândul său, întrebată despre negocierile cu administrația Trump, purtătoarea de cuvânt a Iuliei Timoșenko, Natalia Lîsova, a mulțumit Politico pentru interes. „Deocamdată nu vom comenta acest subiect”, a spus ea.

Politico a contactat, de asemenea, cei patru consilieri ai lui Donald Trump, care, potrivit informațiilor, au participat la negocierile cu opozanții lui Zelenski, însă aceștia nu au răspuns.

Menționăm că presa ucraineană confirmă informațiile Politico. Potrivit portalului Strana.ua, care face trimitere la propriile surse, reprezentanții președintelui american au mai purtat negocieri cu fostul comandant-șef al forțelor armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi, primarul Kievului, Vitali Kliciko, șeful spionajului militar ucrainean, Kirillo Budanov, și liderul fracțiunii parlamentare „Slujitorul Poporului”, David Arakhamia.

Noua administrație de la Casa Albă, în frunte cu Donald Trump, a sugerat anterior că Vladimir Zelenski ar trebui să demisioneze dacă nu este de acord cu planul SUA pentru încetarea rapidă a invaziei ruse din Ucraina. Potrivit Politico, consilierii lui Trump sunt convinși că, în cazul organizării alegerilor prezidențiale, Vladimir Zelenski va pierde cursa electorală.

Un sondaj realizat la începutul lunii martie de compania britanică Survation a arătat că 44% dintre respondenți sunt dispuși să voteze pentru Zelenski. Cel mai apropiat contracandidat al său, fostul comandant-șef al forțelor armate și actual ambasador al Ucrainei în Marea Britanie, Valeri Zalujnîi, este cu peste 20% în urma actualului președinte. Pentru Poroșenko ar vota 10% dintre respondenți, iar pentru Timoșenko – doar 5,7%.

Vladimir Zelenski a declarat la începutul lunii martie că va fi dificil să fie înlăturat din funcția de președinte al Ucrainei. „Nu va fi ușor să mă schimbe, deoarece nu este suficient doar să organizezi [noi] alegeri prezidențiale. Va trebui să mi se împiedice participarea la ele. Și asta va fi puțin mai complicat”, a spus liderul ucrainean.

Legislația Ucrainei interzice organizarea oricăror alegeri cât timp este în vigoare legea marțială. Pe parcursul războiului, autoritățile ucrainene au prelungit în repetate rânduri legea marțială, ultima data fiind până la 9 mai 2025.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Conversațiile private ar putea fi „filtrate” de Google și Meta. Proiectul a ajuns la votul final în Parlamentul European

Parlamentul European reia discuțiile despre scanarea mesajelor private ale utilizatorilor. Susținătorii măsurii spun că aceasta este necesară pentru combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor, în timp ce criticii avertizează că ar putea duce la supravegherea în masă a populației, relatează Deutsche Welle.

Discuțiile privind controlul corespondenței private se poartă în Uniunea Europeană de mai mulți ani. Acum, autoritățile europene ar putea permite scanarea automată a mesajelor personale pentru depistarea materialelor care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor, în ciuda unor decizii anterioare prin care această idee a fost respinsă.

Platforme precum Google și Meta (care deține servicii precum WhatsApp și Instagram) ar putea folosi filtre automate pentru verificarea mesajelor, iar în cazul în care sunt identificate materiale suspecte, informațiile ar putea fi transmise autorităților.

Criticii măsurii atrag însă atenția asupra unui risc: pentru a găsi conținut ilegal, sistemele ar trebui să verifice toate conversațiile utilizatorilor, inclusiv ale persoanelor care nu sunt suspectate de vreo faptă ilegală.

Proiectul va fi examinat în procedură accelerată

Până în 2021, platformele digitale nu aveau o bază legală pentru a scana conversațiile private, deoarece o astfel de practică intra în conflict cu regulile europene privind protecția datelor. Ulterior, Uniunea Europeană a adoptat un regulament temporar care a introdus o excepție și a permis platformelor să verifice voluntar mesajele. Acest regulament a fost prelungit de mai multe ori, însă fiecare extindere a fost însoțită de negocieri dificile.

În martie 2026, Parlamentul European a propus prelungirea regulamentului, dar numai în situații în care există suspiciuni concrete privind anumite persoane. Consiliul UE nu a susținut această variantă, iar negocierile au ajuns într-un impas. Pe 26 martie, Parlamentul European a respins în cele din urmă prelungirea regulamentului, iar din 3 aprilie acesta nu a mai fost în vigoare.

În iunie, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a readus subiectul în atenția liderilor europeni. Pe 7 iulie, eurodeputații au votat nu asupra conținutului proiectului, ci asupra procedurii: au decis ca acesta să fie examinat în regim de urgență, fără a fi analizat mai întâi de comisia parlamentară responsabilă de domeniu.

Din punct de vedere procedural, proiectul se află deja la a doua lectură. Pentru respingerea lui este necesară o majoritate absolută – cel puțin 361 de voturi din cei 719 membri ai Parlamentului European. Dacă acest prag nu va fi atins, poziția Consiliului UE, care susține introducerea controlului asupra corespondenței private, va fi considerată automat acceptată.

Lipsa unui consens între eurodeputați, precum și faptul că o parte dintre aceștia au intrat deja în vacanța de vară, îi face pe critici să se teamă că scanarea mesajelor private ar putea fi introdusă, chiar dacă Parlamentul European a respins anterior această măsură de două ori.

Votul final asupra conținutului proiectului este programat pentru 9 iulie. Dacă rezultatul va fi cel dorit de susținătorii măsurii, companiile vor primi oficial permisiunea de a scana conversațiile private până în aprilie 2028. După această dată va fi necesar un nou vot.

Între timp, compania Google nu a așteptat rezultatul votului din UE și a anunțat anterior că va continua să identifice voluntar materialele care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor, indiferent dacă regulamentul temporar al Uniunii Europene este sau nu în vigoare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: