Externe

Politico: Patru consilieri ai lui Trump au purtat negocieri secrete cu opozanții lui Zelenski

Ana-Maria Dolghii
| 6 martie, 2025
14:32

Patru consilieri de rang înalt ai președintelui SUA, Donald Trump, au purtat negocieri secrete cu unii dintre principalii opozanți politici ai președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski. Discuțiile s-au referit la posibilitatea de a organiza rapid alegeri prezidențiale. Informațiile au fost relatate pe 6 martie de publicația americană Politico, care face trimitere la trei deputați ucraineni și un expert în politică externă din SUA, rămași sub protecția anonimatului.

Potrivit interlocutorilor Politico, consilierii lui Trump, ale căror nume nu au fost dezvăluite, au purtat negocieri cu doi deputați ai Radei Supreme – lidera partidului „Batkivșcina”, fosta prim-ministră ucraineană, Iulia Timoșenko, și liderul „Solidarității Europene”, al cincilea președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko.

Părțile au discutat dacă în Ucraina ar putea fi organizate rapid alegeri prezidențiale. SUA analizează, pe canale neoficiale, posibilitatea organizării scrutinului în perioada dintre convenirea unui armistițiu și începutul negocierilor de pace propriu-zise.

Expertul american în politică externă a declarat că atât Poroșenko, cât și Timoșenko „se poziționează ca fiind persoane cu care va fi mai ușor de lucrat, care vor accepta multe dintre lucrurile pe care Zelenski le refuză”.

Contactat pentru o reacție, formațiunea lui Poroșenko a declarat că obiectivul lor nu este organizarea alegerilor prezidențiale, ci „asigurarea unor alegeri libere, corecte și competitive în perioada postbelică”. „De asemenea, este logic ca orice contacte să includă prezentarea viziunii președintelui Poroșenko și a partidului «Solidaritatea Europeană» despre cum poate fi încheiat războiul printr-o pace justă, cuprinzătoare și durabilă, precum și despre limitele posibilelor compromisuri în cadrul negocierilor”, a precizat partidul.

La rândul său, întrebată despre negocierile cu administrația Trump, purtătoarea de cuvânt a Iuliei Timoșenko, Natalia Lîsova, a mulțumit Politico pentru interes. „Deocamdată nu vom comenta acest subiect”, a spus ea.

Politico a contactat, de asemenea, cei patru consilieri ai lui Donald Trump, care, potrivit informațiilor, au participat la negocierile cu opozanții lui Zelenski, însă aceștia nu au răspuns.

Menționăm că presa ucraineană confirmă informațiile Politico. Potrivit portalului Strana.ua, care face trimitere la propriile surse, reprezentanții președintelui american au mai purtat negocieri cu fostul comandant-șef al forțelor armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi, primarul Kievului, Vitali Kliciko, șeful spionajului militar ucrainean, Kirillo Budanov, și liderul fracțiunii parlamentare „Slujitorul Poporului”, David Arakhamia.

Noua administrație de la Casa Albă, în frunte cu Donald Trump, a sugerat anterior că Vladimir Zelenski ar trebui să demisioneze dacă nu este de acord cu planul SUA pentru încetarea rapidă a invaziei ruse din Ucraina. Potrivit Politico, consilierii lui Trump sunt convinși că, în cazul organizării alegerilor prezidențiale, Vladimir Zelenski va pierde cursa electorală.

Un sondaj realizat la începutul lunii martie de compania britanică Survation a arătat că 44% dintre respondenți sunt dispuși să voteze pentru Zelenski. Cel mai apropiat contracandidat al său, fostul comandant-șef al forțelor armate și actual ambasador al Ucrainei în Marea Britanie, Valeri Zalujnîi, este cu peste 20% în urma actualului președinte. Pentru Poroșenko ar vota 10% dintre respondenți, iar pentru Timoșenko – doar 5,7%.

Vladimir Zelenski a declarat la începutul lunii martie că va fi dificil să fie înlăturat din funcția de președinte al Ucrainei. „Nu va fi ușor să mă schimbe, deoarece nu este suficient doar să organizezi [noi] alegeri prezidențiale. Va trebui să mi se împiedice participarea la ele. Și asta va fi puțin mai complicat”, a spus liderul ucrainean.

Legislația Ucrainei interzice organizarea oricăror alegeri cât timp este în vigoare legea marțială. Pe parcursul războiului, autoritățile ucrainene au prelungit în repetate rânduri legea marțială, ultima data fiind până la 9 mai 2025.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

alegeri prezidențiale, negocieri, SUA, top, ucraina

Știri similare

Viață

„Nu contează dacă vin din Moldova sau din Mongolia, dacă se află ilegal pe teritoriul nostru, îi vom trimite pe toți înapoi”: Diplomat american, despre migrația ilegală în SUA

Justiție

Ar putea sau nu fi extrădat? Ministerul Justiției explică ce se întâmplă după condamnarea lui Vlad Filat în Franța

Justiție

Furtul miliardului și creditele cu garanții de stat. Ce au relatat foștii conducători ai BNM și CNPF în procesul lui Plahotniuc

Alexandr Nugmanov
| 22 decembrie, 2025
20:28

În procesul lui Vladimir Plahotniuc, acuzat de complicitate la furtul unui miliard de dolari, au fost audiați încă doi martori ai apărării — foști oficiali de rang înalt, Ion Sturzu și Artur Gherman. Aceștia au relatat despre presiunea politică și neregulile sistemice care au precedat colapsul sistemului bancar al țării.

O nouă ședință de judecată în dosarul lui Plahotniuc a avut loc pe 22 decembrie la Judecătoria Buiucani. Primul a depus mărturie fostul viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Ion Sturzu, care, de altfel, este el însuși inculpat într-un alt dosar privind furtul miliardului — existând mai multe cauze deschise în acest sens.

În ciuda avertismentului instanței cu privire la dreptul de a nu depune mărturie împotriva sa, Ion Sturzu a declarat că dorește să clarifice situația. El a relatat în detaliu că, în perioada guvernării „Alianței pentru Integrare Europeană”, funcțiile cheie în stat erau distribuite exclusiv pe baza cotelor politice. Potrivit lui, Banca Națională era sub controlul Partidului Liberal, condus de Mihai Ghimpu, iar Ministerul Finanțelor — al Partidului Liberal-Democrat (PLDM), condus de Vlad Filat.

Sturzu a subliniat că conducerea țării a ignorat ani la rând problemele sistemice din Banca de Economii (BEM), iar rapoartele alarmante ale structurilor internaționale erau practic sabotate. El a oferit exemple de încălcări financiare flagrante descoperite în urma auditului: BEM închiria spații la 90 de euro pe metru pătrat, deși valoarea de piață era de 5 euro. În rapoarte apăreau și proiecte de construcții suspecte, precum și cazuri neobișnuite de decesuri ale unor persoane legate de activele băncii. Deși rapoartele auditorilor Curții de Conturi erau transmise Procuraturii Generale și Parlamentului, autoritățile nu au reacționat.

Sturzu a mai spus că Fondul Monetar Internațional recomanda insistent Guvernului să nu cedeze controlul asupra băncii, însă în 2013 autoritățile au inițiat o emisiune suplimentară de acțiuni BEM, ca urmare a căreia conducerea băncii a trecut în mâinile private. El a precizat că, în acea perioadă, deciziile privind BEM erau luate în regim de urgență și coordonate la cel mai înalt nivel, inclusiv de premierul de atunci, Vlad Filat. Sturzu a descris atmosfera ca una de supunere necondiționată a miniștrilor față de linia politică a guvernului.

Fostul vicepreședinte al BNM a mărturisit că, înainte de numirea sa, consilierii guvernamentali îl asigurau că situația la BEM s-a stabilizat. Abia după ce a preluat funcția, a descoperit adevărata amploare a crizei: creditele neperformante, acordate încă din 2004, nu erau returnate, fiind acoperite continuu de noi împrumuturi, ceea ce adâncea gaura financiară. El susține că acordarea de credite sub garanții guvernamentale pentru cele trei bănci implicate în furtul miliardului — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — era cunoscută de toți, inclusiv de diplomații străini, înainte de adoptarea oficială a deciziilor.

Ulterior, a depus mărturie și fostul vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Artur Gherman, care anterior fusese martor într-un alt dosar privind furtul miliardului, împotriva lui Vlad Filat.

Artur Gherman a confirmat că retragerile de fonduri din Banca de Economii (BEM) au început cu mult înainte de 2014, anul în care furtul a ieșit la iveală. El a mai spus că acordarea garanțiilor de stat avea un caracter strict politic, iar conducătorii instituțiilor implicate erau puși în fața faptului împlinit, într-un context de lipsă acută de timp și informații.

Potrivit lui Gherman, documentele importante privind garanțiile de miliarde pentru cele trei bănci erau distribuite membrilor comisiei chiar înainte de ședințe. În ciuda riscurilor evidente, oficialii erau convinși că situația este sub controlul Băncii Naționale, iar semnarea documentelor reprezenta „o necesitate politică”. Gherman a declarat că inițial s-a opus vânzării cotei statului din BEM către structuri offshore dubioase, propunând în schimb naționalizarea băncii pentru a fi ulterior vândută unui investitor internațional de prestigiu.

Gherman a mai amintit că, până în 2011, Comisia Națională a Pieței Financiare avea dreptul să blocheze pachetele de acțiuni suspecte, ceea ce împiedica schemele frauduloase. După ce Curtea Constituțională a declarat această normă neconstituțională, operațiunile dubioase au fost reluate imediat. De asemenea,

Gherman a subliniat că a încercat să împiedice acordarea a încă 5 miliarde de lei celor trei bănci implicate în furt, în perioada premierului Kirill Gaburici, știind că argumentele privind „stabilitatea sistemului” erau folosite doar pentru a justifica scoaterea capitalului.

***

La 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a încheiat prezentarea probelor acuzării în dosarul lui Vladimir Plahotniuc, în care acesta este acuzat de complicitate la furtul miliardului. Ulterior, instanța a trecut la audierea probelor și martorilor din partea apărării. Până acum, au fost audiați șapte din cei 27 de martori ai apărării, printre care și fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu.

Vladimir Plahotniuc, a fugit din Republica Moldova în 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025 și extrădat în Moldova pe 25 septembrie. În Chișinău a fost plasat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13, iar mandatul de arest a fost prelungit de mai multe ori.

Plahotniuc este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai mediatizat fiind cel privind furtul miliardului. Procuratura susține că, prin intermediul companiilor controlate de Ilan Șor, Plahotniuc a obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Dosarul a fost transmis în instanță în iulie 2023.

Furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — a fost făcut public la sfârșitul lui noiembrie 2014. În urma acestuia, Banca Națională a instituit administrare specială, iar autoritățile au decis ulterior lichidarea băncilor (proces care continuă și astăzi). Tot atunci, BNM a acordat băncilor credite garantate de stat, în valoare egală cu suma furată (aproximativ 14 miliarde de lei, echivalentul a circa 1 miliard de euro la cursul respectiv). Guvernul a explicat că împrumuturile erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestui împrumut, statul a emis și transmis BNM obligațiuni de 13,3 miliarde de lei, cu dobândă de 5% anual, care urmează a fi rambursate în 25 de ani. Împreună cu dobânzile, suma totală va ajunge la 24,5 miliarde de lei, fiind inclusă în datoria publică.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!