president.gov.ua

Politico: Patru consilieri ai lui Trump au purtat negocieri secrete cu opozanții lui Zelenski

Patru consilieri de rang înalt ai președintelui SUA, Donald Trump, au purtat negocieri secrete cu unii dintre principalii opozanți politici ai președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski. Discuțiile s-au referit la posibilitatea de a organiza rapid alegeri prezidențiale. Informațiile au fost relatate pe 6 martie de publicația americană Politico, care face trimitere la trei deputați ucraineni și un expert în politică externă din SUA, rămași sub protecția anonimatului.

Potrivit interlocutorilor Politico, consilierii lui Trump, ale căror nume nu au fost dezvăluite, au purtat negocieri cu doi deputați ai Radei Supreme – lidera partidului „Batkivșcina”, fosta prim-ministră ucraineană, Iulia Timoșenko, și liderul „Solidarității Europene”, al cincilea președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko.

Părțile au discutat dacă în Ucraina ar putea fi organizate rapid alegeri prezidențiale. SUA analizează, pe canale neoficiale, posibilitatea organizării scrutinului în perioada dintre convenirea unui armistițiu și începutul negocierilor de pace propriu-zise.

Expertul american în politică externă a declarat că atât Poroșenko, cât și Timoșenko „se poziționează ca fiind persoane cu care va fi mai ușor de lucrat, care vor accepta multe dintre lucrurile pe care Zelenski le refuză”.

Contactat pentru o reacție, formațiunea lui Poroșenko a declarat că obiectivul lor nu este organizarea alegerilor prezidențiale, ci „asigurarea unor alegeri libere, corecte și competitive în perioada postbelică”. „De asemenea, este logic ca orice contacte să includă prezentarea viziunii președintelui Poroșenko și a partidului «Solidaritatea Europeană» despre cum poate fi încheiat războiul printr-o pace justă, cuprinzătoare și durabilă, precum și despre limitele posibilelor compromisuri în cadrul negocierilor”, a precizat partidul.

La rândul său, întrebată despre negocierile cu administrația Trump, purtătoarea de cuvânt a Iuliei Timoșenko, Natalia Lîsova, a mulțumit Politico pentru interes. „Deocamdată nu vom comenta acest subiect”, a spus ea.

Politico a contactat, de asemenea, cei patru consilieri ai lui Donald Trump, care, potrivit informațiilor, au participat la negocierile cu opozanții lui Zelenski, însă aceștia nu au răspuns.

Menționăm că presa ucraineană confirmă informațiile Politico. Potrivit portalului Strana.ua, care face trimitere la propriile surse, reprezentanții președintelui american au mai purtat negocieri cu fostul comandant-șef al forțelor armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi, primarul Kievului, Vitali Kliciko, șeful spionajului militar ucrainean, Kirillo Budanov, și liderul fracțiunii parlamentare „Slujitorul Poporului”, David Arakhamia.

Noua administrație de la Casa Albă, în frunte cu Donald Trump, a sugerat anterior că Vladimir Zelenski ar trebui să demisioneze dacă nu este de acord cu planul SUA pentru încetarea rapidă a invaziei ruse din Ucraina. Potrivit Politico, consilierii lui Trump sunt convinși că, în cazul organizării alegerilor prezidențiale, Vladimir Zelenski va pierde cursa electorală.

Un sondaj realizat la începutul lunii martie de compania britanică Survation a arătat că 44% dintre respondenți sunt dispuși să voteze pentru Zelenski. Cel mai apropiat contracandidat al său, fostul comandant-șef al forțelor armate și actual ambasador al Ucrainei în Marea Britanie, Valeri Zalujnîi, este cu peste 20% în urma actualului președinte. Pentru Poroșenko ar vota 10% dintre respondenți, iar pentru Timoșenko – doar 5,7%.

Vladimir Zelenski a declarat la începutul lunii martie că va fi dificil să fie înlăturat din funcția de președinte al Ucrainei. „Nu va fi ușor să mă schimbe, deoarece nu este suficient doar să organizezi [noi] alegeri prezidențiale. Va trebui să mi se împiedice participarea la ele. Și asta va fi puțin mai complicat”, a spus liderul ucrainean.

Legislația Ucrainei interzice organizarea oricăror alegeri cât timp este în vigoare legea marțială. Pe parcursul războiului, autoritățile ucrainene au prelungit în repetate rânduri legea marțială, ultima data fiind până la 9 mai 2025.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova, la cel mai scăzut „nivel de prietenie” cu Rusia. Oficial rus: „Trebuie să revizuim strategia față de cei care au săgeți roșii”

Moldova a înregistrat o scădere de 25 de puncte în clasamentul Kremlinului privind „țările prietenoase și neprietenoase” față de Rusia. Datele Institutului Național de Cercetare pentru Dezvoltarea Comunicațiilor (NICDC) din Federația Rusă arată că, în 2025, Chișinăul a avut cel mai mare ritm de deteriorare a relațiilor cu Moscova din întregul spațiu post-sovietic. Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a declarat că Rusia trebuie să-și revizuiască „strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, potrivit publicației Коммерсантъ.”

În fruntea clasamentului privind țările prietenoase, realizat de cercetătorii ruși, se află cele două republici separatiste din Georgia, recunoscute de Kremlin: Osetia de Sud și Abhazia, urmate de Belarus, Kârgâzstan, Kazahstan și alte state. Prietenia unui regim este măsurată printr-un scor de la maxim 100 la minim –100.”

Georgia a fost calificată ca stat „relativ prietenos”, cu un scor de 40,1.

La polul opus se află lista țărilor „ostile Moscovei”, unde, în fruntea topului, se află Ucraina, Țările Baltice și Moldova.

Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a îndemnat la acțiuni active în politica externă:

„Statele puternice nu stau cu mâna întinsă, ele se apără. Noi, ca reprezentanți ai celei mai puternice și frumoase țări, trebuie de asemenea să ne construim strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, a menționat deputatul rus.

În cadrul monitorizării regimurilor de comunicare, cercetătorii au evoluat oportunitățile create în țările post-sovietice pentru dezvoltarea relațiilor cu Rusia. Experți ruși și străini au analizat condițiile de comunicare între state pe zeci de parametri: atitudinea față de Rusia și limba rusă, legăturile economice, științifice și culturale, retorica guvernamentală și altele.

Chișinău: Relațiile cu Rusia la cel mai jos nivel din istorie

Odată cu începerea războiului din Ucraina, Republica Moldova și comunitatea internațională și-au revizuit pozițiile față de Rusia. Țările din regiune au recalibrat politicile de apărare și au început să își reducă dependența energetică de concernul rus Gazprom.

Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat de mai multe ori că relațiile diplomatice dintre Moldova și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel din istorie. Potrivit oficialului, acest lucru este explicabil în condițiile în care Rusia „ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe”. Popșoi a spus că Moldova își dorește relații bune cu toate țările însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional asemenea lucruri nu pot fi tolerate.

Mai mult, agresiunea militară rusă nu afectează doar Ucraina, ci întreaga regiune. În ultimii patru ani, drone rusești au survolat și au căzut în spațiul aerian al Republicii Moldova, precum și în spațiul NATO, inclusiv Polonia și România. Chișinăul a transmis mai multe note de protest Rusiei, iar autoritățile moldovenești nu au acreditat până acum ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov. Când a fost întrebat de ce nu a fost expulzat Ozerov, Mihai Popșoi a explicat că Moldova trebuie să cântărească consecințele unei astfel de decizii. Expulzarea nu ar opri dronele rusești sau nu ar spori securitatea țării, dar ar putea declanșa măsuri asimetrice din partea Rusiei.

În contextul tensiunilor și ingerințelor tot mai mari dinspre Federația Rusă, Republica Moldova a luat mai multe măsuri pentru reducerea influenței Moscovei. La 27 noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat în lectură finală legea care prevede închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. Motivul invocat este „situația actuală geopolitică și riscul ridicat de dezinformare”. Nota informativă a proiectului explică faptul că centrul „poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă”.

În același timp, Moldova a început procesul de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), inițiat încă din 2023 prin denunțarea mai multor acorduri bilaterale. Până în prezent, 71 acorduri au fost deja denunțate, iar alte aproximativ 60 sunt în proces. Procedura formală prevede ca Parlamentul să adopte o lege de denunțare a documentelor care conferă calitatea de membru, iar ulterior Ministerul Afacerilor Externe să transmită notificarea către CSI. Retragerea va produce efecte după 12 luni de la trimiterea notificării, ceea ce ar putea să se realizeze în 2027.

Amenințări și ingerințe rusești:

Rusia este acuzată de ingerințe fără precedent în alegerile din Republica Moldova, care au avut loc în utlimii ani, prin sprijinirea partidelor fidele Moscovei inclusiv cu resurse financiare și a actorilor politici locali, inclusiv gruparea Șor.

Fostul prim-ministru Dorin Recean a declarat că „agenții Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a influența voturile la alegerile prezidențiale și la referendumul privind opțiunea de aderare la UE, din 2024.

Pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025, s-a estimat că Rusia a alocat aproape 2% din PIB-ul Moldovei, adică circa 7 miliarde de lei, pentru a încerca vicierea scrutinului, după cum a declarat președinta Maia Sandu. Oficiala a subliniat că Republica Moldova a rezistat ferm unei ingerințe rusești sistematice și fără precedent, investind în consolidarea propriei reziliențe politice și instituționale.

***

Amintim că în martie 2025, Kremlinul a inclus Republica Moldova pe lista țărilor „neprietenoase”. Începând cu 28 martie, Federația Rusă a impus restricții transportatorilor de marfă moldoveni, interzicându-le nu doar livrarea mărfurilor pe teritoriul rus, ci și tranzitul prin Rusia.

Produsele alcoolice, tutunul și ciocolata pot fi livrate doar până la frontiera rusă. Restricțiile nu se aplică transportului de animale vii, carne și produse din carne, pește, produse lactate, ouă, legume, fructe, nuci și alte bunuri.

Autoritățile de la Moscova justifică această decizie prin faptul că, din 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina, transportatorii ruși nu mai efectuează transporturi de marfă pe teritoriul Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: