Popșoi îl acuză pe Ozerov de „cinism”, după incidentul cu dronă: „Se preface că nu știe ale cui sunt”

Reacțiile diplomației ruse după ce o dronă a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, reprezintă „o abordare cât se poate de cinică”, în condițiile în care atacurile Federației Ruse asupra Ucrainei continuă zilnic. Declarația a fost făcută de ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră ”de la TV8. Vicepremierul a declarat că solicitările ambasadorului rus agreat, Oleg Ozerov, privind „dovezi” sunt nefondate, întrucât survolarea este „un fapt confirmat”, nu o „presupunere”.

„Domnia sa se preface că nu știe sau nu înțelege ale cui sunt dronele și rachetele care distrug zilnic și nimicesc sute și mii de vieți omenești. Chiar ieri a fost un atac masiv asupra Kievului și asupra altor orașe din Ucraina, asupra infrastructurii energetice. O țară de zeci de milioane de oameni are de suferit. Întreaga regiune are de suferit. Și această abordare cinică nu ne surprinde, cu mare regret”, a menționat Mihai Popșoi.

Popșoi a amintit că Rusia ridică acum semne de întrebare privind dovezile, deși în trecut autoritățile moldovene i-au prezentat ambasadorului dovezile unei drone Geran-2 prăbușite pe teritoriul Republicii Moldova. „Atunci nu a putut întreba unde sunt dovezile, pentru că erau cât se poate de clare”.

Statutul ambasadorului rus: agreat, dar neacreditat

Mihai Popșoi a explicat pe larg și de ce Oleg Ozerov, deși a primit agremanul Republicii Moldova, nu a fost încă acreditat de președinta Maia Sandu.

„Încercările noastre de acreditare au eșuat, inclusiv din cauza unor incidente similare. Au fost încercări de a-l acredita, doar că în preajma acelei tentative de acreditare s-au întâmplat situații nefericite – fie că au fost niște declarații extrem de nepotrivite ale unor reprezentanți ai autorităților ruse împotriva Republicii Moldova, fie a fost vorba de o explozie a unei drone pe teritoriul R. Moldova, survolarea spațiului aerian. Și, pe fundalul unor asemenea evenimente, firește, nu puteai să te aștepți la acreditarea ambasadorului Federației Ruse”, a explicat Popșoi.

Ministrul de Externe a explicat că retragerea agrementului ambasadorului rus nu este o opțiune prevăzută de procedurile diplomatice, subliniind că singura măsură posibilă ar fi declararea persona non grata — un pas extrem, pe care autoritățile nu îl iau în considerare în acest moment.
***
Amintim că, în noaptea de 18 spre 19 noiembrie, România a ridicat în aer patru aeronave și a transmis mesaje Ro-Alert în două județe. Ministerul român al Apărării a raportat că o dronă a pătruns aproximativ 8 km în spațiul aerian al țării, a dispărut de pe radar, apoi a reapărut timp de 12 minute, venind dinspre satul Colibași, raionul Cahul din Republica Moldova.

Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a declarat că o patrulă a instituției a detectat, noaptea trecută, sunetul unui aparat de zbor asemănător unei drone, la aproximativ 2.000 de metri de linia frontierei de stat. Potrivit Poliției de Frontieră, aparatul s-ar fi deplasat pe traseul Alexandrovca (Ucraina) – Săiți (R. Moldova), apoi îndreptându-se spre Tocuz și Opaci, localități din Moldova.

Totuși, instituția a precizat că „Ministerul Apărării al Republicii Moldova nu a confirmat survolarea spațiului aerian național”.

Ulterior, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a confirmat că o dronă a survolat spațiul aerian al țării. Potrivit instituției, informația a fost constatată „în urma schimbului de informații cu partenerii din Ucraina și România”. Ministerul a precizat că „drona nu a fost detectată de sistemele de monitorizare a spațiului aerian din cauza altitudinii mici de zbor”.

Iar pe 20 octombrie, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău l-a convocat pe Oleg Ozerov, ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, unde i s-a transmis „protestul ferm al părții moldovenești”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: