mfa.gov.md

Popșoi, la tribuna Conferinței Generale a UNESCO: „Angajamentul Moldovei față de democrație și demnitate umană este neclintit”

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a participat pe 4 noiembrie la lucrările celei de-a 43-a sesiuni a Conferinței Generale a UNESCO, care are loc la Samarkand. Acesta a ținut un discurs în cadrul căruia a subliniat importanța cooperării internaționale în promovarea păcii, educației, culturii și respectului pentru diversitate.

Pacea nu este un concept abstract. Ea stă la baza mandatului UNESCO, iar angajamentul Republicii Moldova față de pace, democrație și demnitate umană este profund și neclintit”, a declarat Mihai Popșoi.

El a condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei, menționând impactul său devastator asupra umanității și ordinii internaționale. În context, el a evidențiat eforturile Republicii Moldova în gestionarea fluxului de refugiați, cu accent pe protejarea copiilor și asigurarea accesului acestora la educație și servicii sociale. 

Totodată, oficialul a subliniat necesitatea consolidării rezilienței societății în fața manipulării informaționale și a influenței externe maligne, inclusiv în regiunea transnistreană. În aceste circumstanțe, el a evidențiat intensificarea campaniilor de dezinformare și a accentuat rolul UNESCO în promovarea educației media, în dezvoltarea gândirii critice și în protejarea libertății presei.

„În vremuri de criză și nesiguranță, adevărul și educația devin cele mai puternice instrumente de apărare a democrației”, a subliniat ministrul Popșoi.

Totodată, șeful diplomației de la Chișinău a menționat leadershipul UNESCO în domenii precum protejarea patrimoniului cultural, utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, promovarea educației ecologice și conservarea culturii și limbii găgăuze. 

Diplomatul a precizat că țara noastră este determinată să aprofundeze colaborarea cu UNESCO, inclusiv prin avansarea procesului de elaborare a dosarului național și includere pe Lista Patrimoniului Mondial a unor noi situri – vinăriile subterane „Cricova” și „Mileștii Mici”.

Ministrul Popșoi a accentuat că și statele mici au o voce și pot contribui „semnificativ” la definirea direcțiilor de acțiune ale organizației, menționând drept dovadă și faptul că Republica Moldova și-a înaintat candidatura pentru un loc în Consiliul Executiv al UNESCO.

Amintim că Conferința Generală a UNESCO se întrunește o dată la doi ani și este frecventată de statele membre, membri asociați, alături din state nemembre, organizații interguvernamentale și NGO-uri. Fiecare țară are un singur vot, indiferent de dimensiunea sa sau de nivelul contribuției sale la buget.

În prezent, UNESCO cuprinde 194 de state membre și 12 state asociat. Republica Moldova i s-a alăturat pe 27 mai 1992.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: