Politică

Portrete, în loc de consilieri, la ședința CMC. Reacția PAS: „Ipocrizia nu are margini”

Ecaterina Arvintii
| 29 ianuarie, 2026
13:28

O nouă ședință a Consiliului Municipal Chișinău (CMC) a eșuat, pe 29 ianuarie, din lipsă de cvorum. În sala de ședințe, locurile consilierilor PAS și PSRM au fost ocupate simbolic de portretele acestora. Acțiunea a fost organizată de consilierii Mișcării Alternativa Națională (MAN), partid condus de primarul Ion Ceban. Aceștia îi acuză pe reprezentanții partidului de guvernare și pe socialiști că ar bloca intenționat activitatea CMC. De cealaltă parte, PAS respinge acuzațiile și califică protestul drept o „ipocrizie fără margini” și un „spectacol”.

PAS și PSRM, „chiulangii din CMC”?

Protestul a început în dimineața zilei de 29 ianuarie, înainte de ședința Consiliului Municipal Chișinău, în fața Primăriei. Consilierii MAN au afișat portretele colegilor din PAS și PSRM pe ceea ce au numit „tabla de onoare a fugarilor și chiulangiilor din CMC”. Prin această acțiune, aleșii locali susțin că au vrut să atragă atenția asupra blocajului din Consiliul Municipal. MAN își acuză colegii din PAS și PSRM că evită intenționat să participe la ședințe.

„Anul trecut, consilierii PAS și PSRM au respins bugetul municipal de 8 ori, iar ulterior au continuat să se eschiveze de la vot, fugind de la 15 ședințe consecutiv. Acest comportament se repetă și în ședințele din noul an, ceea ce ne face să credem că ei urmăresc o strategie de blocaj politic, cu scopul să paralizeze activitatea Consiliului Municipal Chișinău”, susține MAN.

După acțiunea din fața Primăriei, consilierii MAN s-au mutat în sala de ședințe a CMC. Pe locurile consilierilor absenți au fost așezate portrete. Reprezentanții MAN au făcut, din nou, apel către PAS și PSRM să participe la ședință. După aproximativ o jumătate de oră de așteptare, președintele CMC a constatat lipsa cvorumului și a anunțat că ședința se amână pentru data de 30 ianuarie, ora 10:00. De la tribună, consilierul Platformei DA, Chiril Moțpan, a făcut apel la dialog și compromis între fracțiuni, pentru a depăși blocajul din Consiliu.

Reacția PAS

Fracțiunea PAS din CMC respinge acuzațiile MAN și califică acțiunea drept un „spectacol”. Președinta fracțiunii, Zinaida Popa, a declarat că prioritatea consilierilor ar trebui să fie problemele concrete ale orașului, nu protestele.

Ea a acuzat, la rândul său, administrația municipală că ar fi încasat ilegal aproximativ un milion de lei „pentru așa-numite întruniri”, care nu ar fi avut caracter deliberativ, așa cum prevede legea, și a cerut returnarea banilor în bugetul municipal.

„Oamenii sunt mai importanți decât PR-ul. (…) Recunoaștem, nu suntem la fel de buni la show-uri ca Ion Ceban și MAN, dar orașul nu are nevoie de regie, ci de soluții. (…) Ipocrizia lor nu are margini. În loc de portrete, etichete și atacuri, Chișinăul are nevoie de lucruri simple și concrete: trafic mai fluid, mai puține ambuteiaje, aer mai curat, drumuri bune și pregătire serioasă pentru sezonul rece. Consilierii PAS cer soluții reale pentru chișinăuieni, dialog și transparență, nu improvizații marca MAN–Ceban”, a scris Popa pe rețele.

Precizăm că toate ședințele Consiliului Municipal Chișinău (CMC) convocate de la începutul anului, pe ordinea de zi a cărora figurează aprobarea bugetului municipal pentru 2026, au eșuat din lipsă de cvorum. MAN acuză fracțiunile PAS și PSRM că ar bloca activitatea Consiliului, în timp ce PAS susține că municipalitatea condusă de Ion Ceban refuză să includă în proiectul de buget propunerile înaintate de consilierii săi.

De altfel, blocajele din CMC nu sunt o situație nouă. Anul 2025 a rămas în istoria capitalei drept anul în care Chișinăul a funcționat fără un buget municipal aprobat, după ce Primăria și Consiliul Municipal nu au reușit să ajungă la un compromis privind structura și prioritățile documentului.

Cu aproximativ două săptămâni înainte de începutul anului 2026, Primăria Chișinău a prezentat proiectul bugetului pentru anul curent. Documentul prevede un deficit record, investiții în reparația străzilor, contractarea de credite, dar și alocări pentru evenimente destinate tinerilor. Deocamdată, rămâne incert dacă proiectul va fi aprobat de Consiliul Municipal.

NewsMaker a analizat în detaliu ce prevede proiectul de buget al municipiului Chișinău pentru 2026 – AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

cmc, PAN, PAS, PSRM, top

Știri similare

Justiție

Judecătorii l-au plasat în arest la domiciliu pe șoferul care a provocat accidentul de la Sîngerei, în care au murit doi polițiști

Viață

Macan, Basta, Ruki Verh, Morgenshtern: lista neagră a artiștilor străini ale căror concerte nu sunt recomandate în Moldova

Politică

Ce spune ambasadorul României despre proiectul privind unirea, care a ajuns în Senatul de la București VIDEO

Ana-Maria Dolghii
| 25 iunie, 2026
14:32

Răspunsurile „valide” cu privire la unirea României și a Republicii Moldova trebuie să vină de la societate. Astfel a comentat ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, faptul că proiectul de lege privind reunirea celor două state, promovat de S.O.S. România, a ajuns în Senatul României, după ce a trecut tacit de Camera Deputaților. Declarația a fost făcută, pe 25 iunie, pentru NewsMaker.

Jurnalista NewsMaker Corina Malcocean l-a întrebat pe ambasador ce părere are despre proiectul de lege privind unirea României și Republicii Moldova depus de formațiunea eurodeputatei Dianei Șoșoacă, cunoscută pentru poziții pro-Kremlin, însă acesta a evitat să răspundă. „Nu o să comentez acum proiectele legislative care sunt adoptate sau nu de Parlament”, a spus el.

Întrebat dacă a discutat cu conducerea Republicii Moldova după această inițiativă, Cristian-Leon Țurcanu a declarat: „Diplomația este o meserie care se bazează preponderent pe discuții și pe corespondență. Noi avem constant discuții cu autoritățile de la Chișinău, pentru că agenda bilaterală este foarte extinsă și foarte profundă, care acoperă foarte multe teme cooperare pe toate palierele și pe toate domeniile. Iar agenda noastră de cooperare se desfășoară în beneficiul cetățenilor din Republica Moldova”.

El a mai menționat că subiectul este foarte discutat în spațiul public și că „toate răspunsurile valide” pe marginea acestuia trebuie date de societate.

Amintim că inițiativa legislativă a fost depusă în Parlamentul de la București pe 14 aprilie și a fost avizată negativ de Guvern, precum și de Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților. Pe 24 iunie, în lipsa unei dezbateri și a unui vot în plen, proiectul a fost considerat adoptat tacit și va fi transmis Senatului în forma inițiatorilor.

Potrivit proiectului, Parlamentul României ar urma să decidă unirea României cu Republica Moldova. Documentul abilitează, totodată, Guvernul României să înceapă „de urgență, imediat” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru „definitivarea unirii cu Republica Moldova”.

Documentul a provocat reacții la Chișinău. Fostul președinte al țării, socialistul Igor Dodon, și primarul de Chișinău, interzis în România și spațiul Schengen, Ion Ceban, au criticat inițiativa și au cerut o poziție oficială din partea autorităților din Moldova.

Unirea este intens discutată în ambele state de la începutul anului, după ce președinta Maia Sandu a declarat că ar susține ideea la un eventual referendum pe această temă. Ulterior, ea a abordat în repetate rânduri subiectul, iar în mai, la Strasbourg, a semnalat chiar că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Nu există însă, momentan, o majoritate în rândul moldovenilor care sprijine unirea. Conform unui sondaj iData, în prezent 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt – circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

De altfel, pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirmă că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.