Președintele Kazahstanului l-a îndemnat pe Putin să „înghețe” războiul din Ucraina. Reacții la Moscova și Kiev

Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokaev, a îndemnat la „înghețarea” războiului dintre Rusia și Ucraina. Apelul a fost făcut în cadrul negocierilor cu președintele rus Vladimir Putin, desfășurate în orașul rus Omsk. Înregistrarea video a declarației lui Tokaev a fost publicată de serviciul de presă al Kremlinului, relatează Meduza. Kremlinul a declarat că, având în vedere poziția Kievului, „o înghețare a conflictului este imposibilă” și a precizat că Rusia are „o condiție principală” – aceea de a-și „atinge obiectivele”. Kievul a declarat că apelul lui Tokaev este unul înțelept, însă, în reacție la poziția Rusiei, a menționat că „Moscova trebuie să simtă o presiune mai mare înainte de a accepta propuneri realiste de pace”.

Ce a declarat Tokaev

Tokaev a spus că primește „numeroase semnale” din partea SUA și a Europei cu privire la „situația conflictuală” dintre Rusia și Ucraina. El a precizat că l-a informat pe Putin despre acestea.

„Nu este vorba despre un război civil. Am avut întotdeauna respect față de poporul ucrainean, față de cultura și limba sa și considerăm că natura acestui conflict nu este pe deplin înțeleasă de mulți, inclusiv de noi. De exemplu, în cazul conflictului, inclusiv al celui înghețat, dintre Azerbaidjan și Armenia, esența și originea acestuia ne erau pe deplin clare. Ele își aveau rădăcinile în istorie. Însă în acest caz este foarte greu de înțeles. (…) Poate că acest conflict ar trebui deja înghețat și ar fi cazul să revenim la formula Istanbul 2.0. (…) Desigur, sub garanțiile marilor puteri, inclusiv ale Rusiei, și să continuăm drumul spre mult-așteptata pace. (…) Este păcat că mor tineri. Este fondul genetic al popoarelor frățești – Rusia și Ucraina. Toate acestea trebuie oprite, pentru că ceea ce se întâmplă este în avantajul și spre bucuria adversarilor Rusiei și ai statului ucrainean”, a declarat Tokaev.

Reacția Kremlinului

În replică, Putin a declarat că, în cadrul discuției, îl va informa în detaliu pe Tokaev despre situația de pe „direcția ucraineană”.

Ulterior, la câteva ore după întrevedere, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că Putin „i-a explicat în detaliu [lui Tokaev] totul despre operațiunea militară specială”.

Reprezentantul Kremlinului a adăugat că, având în vedere poziția Kievului, „o înghețare a conflictului, ca atare, este imposibilă”. „Pentru noi există o condiție principală – trebuie să ne atingem obiectivele”, a spus Peskov. El a mai afirmat că condițiile pentru încetarea ostilităților au fost formulate de Putin în urmă cu doi ani. Potrivit acestuia, aceste condiții sunt „clare și consecvente”, astfel încât „totul se poate opri chiar astăzi, până la sfârșitul zilei, dacă regimul de la Kiev va lua deciziile corespunzătoare”.

Ce a declarat Kievul

Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrii Sibiga, a declarat că Ucraina apreciază apelul lui Tokaev.

„Este un apel realist, oportun și înțelept. Ucraina a propus oprirea războiului de-a lungul actualei linii a frontului și trecerea la diplomație, însă Kremlinul continuă să respingă această cale clară spre pace. Purtătorul de cuvânt al lui Putin a respins deja și propunerea președintelui Kazahstanului. Concluzia este următoarea: Moscova trebuie să simtă o presiune mai mare înainte de a accepta propuneri realiste de pace”, a adăugat Sibiga.

***

Amintim că, în iunie 2024, Putin a anunțat condițiile în care ar fi dispus să oprească războiul. Acesta a declarat că trupele ucrainene trebuie să fie retrase complet din regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, în limitele granițelor lor administrative. Mai mult, Ucraina trebuie să renunțe la intenția de a deveni membră a Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, printre condițiile suplimentare pentru încheierea războiului, Putin a menționat ca Ucraina să rămână un stat neutru, să nu dețină arme nucleare, iar sancțiunile internaționale impuse Rusiei să fie ridicate. Condițiile lui Putin au fost calificate la Kiev drept un „set standard al agresorului”. Detalii AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stiri.md

Promo-LEX: „Reforma APL trebuie să țină cont de situația atipică a raionului Dubăsari”. Apel către autorități

Actualul concept al reformei administrației publice locale (APL) nu reflectă specificul raionului Dubăsari și al Zonei de Securitate. Scenariile de reorganizare nu trebuie evaluate doar prin prisma eficienței administrative, ci și a menținerii prezenței instituționale a statului și a păstrării legăturii cu populația din teritoriul temporar ocupat. Acestea sunt unele dintre preocupările exprimate de locuitorii din Coșnița în cadrul unei consultări publice privind reforma APL, potrivit Promo-LEX. Asociația a precizat că acestea au fost incluse într-un raport transmis inclusiv autorităților publice și a subliniat că reforma trebuie să țină cont de particularitățile și situația atipică a raionului Dubăsari.

Asociația a declarat că, pe 13 august, a organizat la Coșnița o consultare publică sectorială privind reforma APL, în contextul particularităților raionului Dubăsari și ale Zonei de Securitate. „Opiniile, preocupările și propunerile exprimate în cadrul discuțiilor au fost sintetizate într-un raport, transmis autorităților publice relevante și partenerilor de dezvoltare, pentru a contribui la fundamentarea deciziilor”, a menționat Promo-LEX.

Principala preocupare exprimată în cadrul consultării

Potrivit asociației, principala preocupare exprimată în cadrul consultării a fost lipsa unei abordări distincte pentru raionul Dubăsari și Zona de Securitate. „Actualul concept al reformei administrației publice locale nu reflectă specificul raionului Dubăsari și al Zonei de Securitate. Participanții au subliniat că scenariile de reorganizare nu trebuie evaluate exclusiv prin prisma eficienței administrative, ci și a impactului asupra exercitării jurisdicției constituționale, menținerii prezenței instituționale a statului, politicilor de reintegrare și păstrării legăturii cu populația din teritoriul temporar ocupat”, a declarat asociația, adăugând că „reforma APL trebuie să țină cont de particularitățile și situația atipică a raionului Dubăsari”.

Specificul raionului Dubăsari

Promo-LEX a precizat că raionul Dubăsari are o configurație administrativ-teritorială unică la nivel național, determinată de consecințele războiului moldo-rus din 1992 și de lipsa controlului efectiv al autorităților constituționale asupra orașului Dubăsari și a unei părți importante a raionului. Partea aflată sub control constituțional cuprinde 15 sate, organizate în 11 primării și grupate pe trei platouri: Coșnița, Cocieri și Ustia. Coșnița și Cocieri sunt situate pe malul stâng al Nistrului și sunt separate de orașul Dubăsari, aflat în afara controlului autorităților constituționale, iar Ustia se află pe malul drept. În plus, raionul nu dispune de un centru raional aflat sub control constituțional, Consiliul Raional Dubăsari desfășurându-și activitatea la Coșnița, iar instituțiile și serviciile publice sunt dispersate, nefiind concentrate într-un singur centru administrativ.

Pe lângă fragmentarea teritorială, raionul se confruntă și cu probleme de liberă circulație, a precizat asociația.

Ce alte preocupări au fost semnalate

„Participanții au semnalat că eventuala desființare a Consiliului Raional Dubăsari și diminuarea capacității instituționale existente în teritoriu ar putea crea vulnerabilități suplimentare și favoriza extinderea influenței structurilor transnistrene ilegale. (…) O altă preocupare majoră este lipsa de claritate privind mecanismul sau structura instituțională care va prelua responsabilitatea pentru gestionarea problemelor specifice raionului Dubăsari în cazul reorganizării nivelului II. (…) Unii participanți au considerat că integrarea raionului Dubăsari într-o unitate administrativ-teritorială de nivelul II mai mare ar putea conduce la diminuarea expertizei și a capacității de intervenție existente în teritoriu, precum și la o înțelegere mai redusă a specificului zonei și a problemelor cu care se confruntă comunitățile locale. (…) Una dintre opțiunile propuse a fost, prin urmare, menținerea raionului în actuala configurație până la soluționarea conflictului transnistrean”, a declarat asociația.

Totodată, potrivit asociației, participanții au evidențiat rolul Coșniței, Varniței și Rezinei, unde sunt deja concentrate instituții și servicii publice accesate de un număr mare de locuitori din stânga Nistrului, număr aflat în creștere în ultimii ani. „În acest context, s-a propus ca, până la soluționarea conflictului transnistrean, aceste localități să fie consolidate ca centre regionale pentru raioanele din stânga Nistrului aflate în afara controlului efectiv al autorităților constituționale”, a comunicat Promo-LEX.

Potrivit asociației, participanții au subliniat, în particular, necesitatea implicării sistematice a Biroului politici de reintegrare în evaluarea și monitorizarea reformei APL în Zona de Securitate, inclusiv din perspectiva impactului acesteia asupra politicilor de reintegrare, precum și oportunitatea desemnării unor reprezentanți ai Biroului în teritoriu, pentru identificarea și abordarea mai promptă a problemelor specifice zonei.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Cancelaria de Stat. Reprezentanții instituției au precizat că vor reveni cu un răspuns.

***

În ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

După alegerile locale din 2027, în Republica Moldova vor rămâne aproximativ 292 de primării, față de aproape 900 în prezent – a anunțat, pe 2 septembrie, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Buzu a precizat că aceasta este o estimare preliminară și poate suferi modificări, întrucât procesul de amalgamare nu a fost finalizat. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: