În domeniul apărării, Republica Moldova beneficiază de asistență din partea Uniunii Europene prin intermediul Instrumentului european pentru pace (European Pace Facility). Asistența respectivă nu vizează și nu se referă la armament letal. Precizarea vine de la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE).
„Activitățile pentru anul 2021 au inclus consolidarea capacităților medicale ale Armatei Naționale și sporirea capacităților geniștilor moldoveni cu un suport în valoare de 7 milioane euro. Pentru următoarea perioadă au fost identificate 6 domenii de interes: logistică militară, mobilitate, comandă și control, apărarea cibernetică, capacități de monitorizare a situației și comunicații tactice”, specifică MAEIE.
Republica Moldova și Uniunea Europeană continuă cooperarea în vederea sporirii rezilienței și modernizării sectorului de apărare.
Remarca MEIE vine după ce pe 4 mai președintele Consiliului Europei, Charles Michel a declarat într-o conferință comună susținută cu președinta Maia Sandu că Uniunea Europeană va continua să susțină Moldova, iar de această dată va oferi suport militar suplimentar țării noastre, pentru a putea face față situației de incertitudine de securitate în regiune.
„Astăzi, am discutat cum putem să oferim mai mult sprijin militar, mai multe activități de consolidare a capacităților militare în Republica Moldova. Bineînțeles că eu nu voi vorbi despre detaliile acestei decizii”, a spus oficialul european.
La scurt timp, fostul șef de stat, socialistul Igor Dodon a criticat această decizie, menționând că „Moldova are nevoie de mijloace financiare pentru investiții în economie, drumuri, infrastructura socială, medicină și educație, nu de arme”.
„Birocrații europeni ne propun să ne înarmeze. Pentru ce? Pentru ca tinerii noștri să moară pe câmpul de luptă, urmând interesele Uniunii Europene și ale NATO? Mulțumim pentru „ajutor” și pentru „sfaturi prețioase”, partenerilor de la Vest”, declară Dodon.
Acesta a reiterat că țara noastră este neutră și vrea pace.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis pe 2 mai, excluderea lui Victor Perțu, candidatul Partidului Politic „Democrația Acasă”, din alegerile locale noi pentru funcția de primar al municipiului Orhei, programate pe 17 mai 2026. Decizia a fost luată după ce CEC a constatat că acesta a avut legături directe cu Partidul „Șor”, declarat neconstituțional, și că a continuat să susțină formațiuni suspectate a fi succesoarele acestuia. Mai mult, analiza listei de voluntari ai campaniei și suprapunerea de personal între partide au indicat existența unui bloc electoral camuflat între „Democrația Acasă” și „Șor”.
Hotărârea a fost adoptată cu 6 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, la contestația depusă de Sergiu Stanciu, contracandidatul său din partea PAS.
„Urmare a examinării tuturor materialelor pe acest caz, Comisia Electorală Centrală a constatat implicarea activă a domnului Victor Perțu în cadrul activităților desfășurate de Partidul Politic „Șor”, declarat ulterior neconstituțional. De asemenea, Comisia a constatat că activitatea de susținere a formațiunii politice a continuat și după ce aceasta a fost declarată neconstituțională, inclusiv a partidelor politice care sunt suspectate că ar fi succesoare ale formațiunii date”, potrivit CEC.
Ce au arătat probele
Un material video depus de contestatar a jucat un rol-cheie: elementele de fundal și discursul candidatului au fost considerate de CEC dovezi materiale ale afilierii cu partidul interzis. De asemenea, analiza listei de voluntari pentru a doua săptămână de campanie a „Democrației Acasă” a scos la iveală persoane cu legături politice cu formațiunile din blocul „VICTORIE – ПОБЕДА”.
Traseismul politic al lui Perțu și suprapunerea resurselor umane între cele două formațiuni au condus CEC la concluzia că între „Democrația Acasă” și „Șor” a existat un bloc electoral camuflat — o construcție prin care un partid interzis ar fi încercat să participe indirect la alegeri.
CEC a anulat hotărârea Consiliului electoral de circumscripție municipală Orhei prin care Perțu fusese înregistrat ca și candidat. Astfel, acesta nu va putea participa la alegerile locale noi programate pe 17 mai 2026.
Costiuc: „Uzurparea puterii în stat”
Decizia CEC nu a rămas fără răspuns. Chiar din Orhei, de la o întâlnire electorală cu susținătorii lui Victor Perțu, liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a calificat hotărârea drept un act politic, nu juridic.
Costiuc a acuzat că decizia a fost „gândită în laboratoarele PAS și trimisă de la Chișinău la Orhei”. El a subliniat că Victor Perțu fusese deja înregistrat oficial pe 17 aprilie, iar contestația depusă anterior la nivel local fusese respinsă tocmai pentru că nu s-au găsit încălcări.
„Toată Comisia Electorală Centrală a făcut trimitere la un video făcut ieri dintr-un parc”, a spus el ironic, sugerând că o înregistrare dintr-un spațiu public a stat la baza unei decizii care elimină un candidat din cursă.
În opinia sa, în absența unei interdicții din partea unei instanțe judecătorești sau a unui act emis de SIS, anularea înregistrării lui Perțu echivalează cu „uzurparea puterii de stat și călcarea în picioare a Constituției”.
„Candidatul Victor Perțu era primar din primul tur. Noi în câteva luni de zile o să fim a doua forță politică. Iar până în iarnă o să vă dăm jos din arcul de guvernare”, a promis liderul partidului în fața susținătorilor adunați în Orhei.
Cât privește pașii următori, Costiuc a anunțat că formațiunea va contesta decizia la Curtea de Apel, în termenul prevăzut de lege, și că nu exclude recursul la instanțe internaționale.
NewsMaker a solicitat o reacție de la PAS, însă la momentul publicării materialului nu a primit un răspuns.
Cine este Victor Perțu?
Victor Perțu este în prezent director general al S.A. „Regia Apă-Canal Orhei”, însă trecutul său politic îl plasează direct în orbita fostului Partid „Șor”. Potrivit Ziarului de Gardă, în perioada 2015–2022 acesta a fost strâns legat de rețeaua politică a lui Ilan Șor, apărând frecvent alături de figuri-cheie ale partidului, precum Marina Tauber, Alexei Lungu și Tatiana Cociu.
Perțu a candidat de mai multe ori pe listele „Șor”: în 2019 la alegerile parlamentare uninominale în circumscripția Hâncești, tot în 2019 la funcția de primar al satului Peresecina — unde a obținut 29,80% din voturi — și în 2021 din nou pe listele partidului la parlamentare, fără să obțină un mandat.
În 2022, a fost numit vicepreședinte al raionului Orhei. În această calitate, a fost unul dintre liderii protestelor organizate de „Șor” în toamna acelui an. Pe 30 octombrie 2022 a fost reținut de Poliție alături de alți membri ai conducerii raionului, în contextul unei cauze penale ce viza pregătirea dezordinilor în masă. Tot atunci, el și o colegă au fost audiați de CNA după ce conducerea raionului decisese să mențină școlile deschise în timpul pandemiei, ignorând ordinul autorităților centrale.
Chiar și după ce Partidul „Șor” a fost declarat neconstituțional, numele lui Perțu a continuat să apară în contexte politice sensibile. Organizația „Promo-Lex” l-a menționat într-un raport privind cazurile de agitație electorală, după ce acesta participase, pe 26 septembrie 2024, la o întrunire a Blocului „Victorie” — în calitate de director al „Regiei Apă-Canal Orhei”.
Un alt dosar îl vizează tot în această funcție: inspectorii de mediu suspectează că Stația de Epurare administrată de instituția pe care o conduce ar fi sursa unei poluări a râului Răut. Perțu respinge acuzațiile.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
