gov.md

În Republica Moldova ar putea fi declarată situație de alertă timpurie privind alimentarea cu gaze naturale

Premierul Ion Chicu a convocat astăzi, 24 decembrie, în ședință, Comisia pentru Situații Excepționale. Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul guvernului, întrunirea a avut loc la ora 7.00. În cadrul acesteia, responsabililii de la mai multe instituții de stat au prezentat rapoarte de totalizare pentru anul 2019. 

Astfel, pe parcursul anului 2019, în Republica Moldova s-au produs 1524 de incendii, care s-au soldat cu 216 decese. Cele mai frecvente cauze sunt erorile admise în construcția și exploatarea sobelor și în montarea și exploatarea centralelor termice.

Responsabilii de la IGSU, MEI și Moldovagaz au menționat necesitatea actualizării cadrului legal național, care să includă mai multe modificări, inclusiv privind restricționarea folosirii centralelor termice autonome în blocurile de locuit.

Totodată, în 2019 s-au produs 2307 accidente rutiere, în rezultatul cărora au decedat 232 persoane și alte mii de oameni s-au ales cu traume de diferită gravitate. Cele mai frecvente încălcări au fost viteza excesivă, neacordarea priorității și șofatul în stare de ebrietate.

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, a solicitat să fie declarată situație de alertă timpurie, pentru a oferi posibilitate operatorului energetic național să inițieze negocierile cu furnizorii de gaze naturale pentru cazul în care livrarea gazelor în Republica Moldova pe 2 scenarii existente nu va fi posibilă.  Această acțiune vine ca urmare a semnării Aranjamentului cu BERD pentru oferirea unei garanții de 50 milioane de dolari.

În context, Ministrul Economiei și Infrastructurii, dar și președintele Moldovagaz s-au arătat siguri că nu va fi necesară aplicarea acestui instrument deoarece scenariul tradițional de livrare a gazelor cel mai probabil va fi funcțional, drept rezultat al progresului negocierilor între Federația Rusă și Ucraina. De asemenea, președintele Modlovagaz a asigurat Comisia că scenariul alternativ, furnizarea prin revers, este deplin pregătit.

Totodată, în cadrul ședinței, s-a decis alocarea a 115 mii de lei pentru reconstrucția locuinței arse în satul Nișcani, Călărași; alocarea a 140,3 mii lei Consiliului raional Nisporeni pentru crearea și menținerea filtrelor sanitare menite să combată virusul de pesta porcină și alocarea a 186,4 mii lei pentru reparația acoperișului căminului cultural din satul Larga, care a fost distrus în urma vântului puternic în vara anului curent.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

kremlin.ru

Putin a semnat legea care-i permită să folosească armata pentru „protejarea” rușilor arestați peste hotare

Vladimir Putin a semnat luni, 25 mai, legea care permite președintelui Federației Ruse să folosească armata pentru „a proteja” cetățenii ruși arestați în străinătate.

Conform noii legi, Federația Rusă va putea de acum să mobilizeze armata pentru „protejarea cetățenilor ruși arestați sau supuși urmăririi penale” în străinătate, în baza deciziilor instanțelor străine. Este vorba, de exemplu, despre deciziile Curții Penale Internaționale, care a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin în 2023.

În februarie 2022, cu puțin timp înainte de declanșarea invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei, Vladimir Putin a obținut deja dreptul de a utiliza forțele armate ale Rusiei în afara țării. Decizia a fost adoptată atunci de Consiliul Federației, notează Meduza.

***

Amintim că, pe 15 mai, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret prin care locuitorii din regiunea transnistreană pot obține cetățenia rusă fără a respecta condițiile generale impuse cetățenilor străini, cum ar fi reședința permanentă pe teritoriul Rusiei timp de cinci ani, cunoașterea limbii ruse și cunoașterea istoriei Rusiei. Aceștia vor putea depune cererea direct la consulatele și reprezentanțele diplomatice ale Rusiei.

În reacție, prim-ministrul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Kremlinului ar putea avea drept scop recrutarea de noi militari pentru războiul din Ucraina. El a mai spus că autoritățile de la Chișinău vor discuta măsurile care trebuie întreprinse după decretul semnat de Putin și nu exclude convocarea ambasadorului desemnat al Federației Ruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: