Patrick Semansky/AP

Premiul Nobel pentru fizică, acordat pentru investigaţii privind găurile negre şi pentru descoperiri astronomice

Premiul Nobel pentru Fizică pe 2020 a fost acordat lui Roger Penrose şi lui Reinhard Genzel şi Andrea Ghez, pentru investigaţii privind găurile negre şi descoperiri astronomice, a anunţat marţi Academia suedeză de ştiinţe.

Englezul Roger Penrose a fost premiat pentru „descoperirea că formarea unei găuri negre este o consecinţă a teoriei relativităţii”.

Germanul Reinhard Genzel şi americanca Andrea Ghez au fost premiaţi pentru „descoperirea unui obiect supermasiv în centrul galaxiei noastre”.

Andrea Ghez a declarat după anunţarea laureaţilor: „Sper că pot inspira alte femei în domeniu. Este un domeniu care oferă multe satisfacţii şi, dacă eşti pasionat, pot fi făcute multe lucruri”. Ea a spus că acum este mult mai interesată de partea didactică a carierei sale. Ghez predă la UCLA (Statele Unite).

Genzel, născut în 1952, este director al Max Planck Institute (Germania) şi profesor la Universitatea Berkeley (SUA).

Roger Penrose, născut în 1931, în Colchester (Marea Britanie), este profesor la Oxford.

Valoarea premiului Nobel este de 9 milioane de coroane suedeze (aproximativ 873.000 de euro). Acesta este împărţit, dacă există mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.

Fizica a fost primul domeniu menţionat de Alfred Nobel în testamentul lui din 1895. La finalul secolului XIX, mulţi considerau fizica ca cea mai importantă dintre ştiinţe şi, probabil, Nobel a văzut-o la fel. Propriile lui cercetări au fost strâns legate de fizică.

Premiul Nobel pentru Fizică este acordat de Academia regală de ştiinţe din Suedia.

Între anii 1901 şi 2019 au fost acordate 113 premii Nobel pentru Fizică. Din total, 47 au fost acordate câte unui cercetător. Trei femei se regăsesc în lista laureaţilor: Marie Curie (1903), Maria Goeppert-Mayer (1963) şi Donna Strickland (2018).

John Bardeen este singurul om de ştiinţă care a primit Nobelul pentru Fizică de două ori. Cel mai tânăr laureat a fost Lawrence Bragg, în vârstă de 25 de ani – el a fost recompensat în 1915 împreună cu tatăl său. Cel mai vârstnic a fost Arthur Ashkin (96 de ani), laureat în 2018.

Canadianul James Peebles şi elveţienii Michel Mayor şi Didier Queloz au fost laureaţii premiului Nobel pentru Fizică pe 2019, pentru contribuţia la înţelegerea evoluţiei universului şi a locului Pământului în cosmos.

Sezonul Nobel 2020 va continua miercuri, cu premiul pentru Chimie. Laureatul premiului Nobel pentru Literatură va fi anunţat pe 8 octombrie, iar pentru Pace, pe 9 octombrie. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice, acordat în memoria lui Alfred Nobel, va fi anunţat pe 12 octombrie.

Anul acesta, ceremonia de înmânare a premiilor nu va avea loc la Stockholm, din cauza pandemiei, iar fiecare laureat îşi va primi diploma şi medalia în ţara în care se află. Este pentru prima dată în 76 de ani când ceremonia nu va avea loc.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu, după demisia lui Munteanu: „Speculațiile că a vrut să lupte cu abuzurile și nu a fost lăsat sunt false”. Urmează consultări cu partidele

Președinta Maia Sandu susține că premierul Alexandru Munteanu „a avut mână liberă” să conducă Guvernul și a respins speculațiile potrivit cărora acesta ar fi demisionat pentru că nu ar fi fost lăsat să combată abuzurile. Declarațiile au fost făcute pe 3 iulie, la scurt timp după ce Munteanu și-a anunțat demisia din funcție. Șefa statului a anunțat că va începe săptămâna viitoare consultările cu fracțiunile parlamentare, pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru.

Maia Sandu a anunțat pe 3 iulie, în prima conferință de presă după demisia premierului Alexandru Munteanu, că a luat act de cererea acestuia. Șefa statului i-a mulțumit pentru că și-a asumat „răspunderea pentru guvern într-o perioadă complexă”.

Președinta a respins, totodată, informațiile potrivit cărora Munteanu ar fi fost împiedicat să „lupte împotriva abuzurilor”. Șefa statului a mai spus că, deși apreciază intențiile fostului premier, se aștepta la o implicare mai mare din partea acestuia.

„Speculațiile potrivit cărora a vrut să lupte împotriva abuzurilor și nu a fost lăsat sunt false. Domnul prim-ministru a avut mână liberă să conducă Guvernul așa cum a considerat corect. El a ales să plece. Reformele sunt dificile. Multe lucruri au început bine și s-au depus eforturi mari. Domnul Munteanu este un om de treabă. Eram convinsă și sunt convinsă și acum că are cele mai bune intenții, dar am așteptat mai multă implicare în decizii complicate, mai multă prezență în a asculta oamenii, pentru a explica ce fel de reforme trebuie să facem și de ce trebuie să le facem”, a declarat Sandu.

Maia Sandu a anunțat, în acest context, că, săptămâna viitoare va începe consultările cu fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru.

„Este nevoie să regândim mai multe decizii, inclusiv pe politica fiscală și legea salarizării. Trebuie să avem în guvern o echipă unită, puternică, care să îndeplinească obiectivul nostru de țară – aderarea la UE. Este nevoie de pași hotărâți pentru curățarea instituțiilor”, a declarat Sandu.

Întrebată despre eventualii candidați la funcția de prim-ministru, inclusiv despre speculațiile privind o eventuală numire a ministrului Educației, Dan Perciun, Maia Sandu a refuzat să comenteze. De asemenea, șefa statului nu a dorit să spună cine ar putea face parte din viitorul Guvern, precizând doar că procesul de desemnare a unui nou premier ar putea fi unul dificil.

Amintim, prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat demisia din funcție pe 3 iulie, după o întrevedere pe care ar fi avut-o cu președinta Maia Sandu în aceeași dimineață, susțin sursele NewsMaker. Demisia vine la scurt timp după scandalul de la întreprinderea de stat MoldATSA, care a provocat un val de demisii în instituțiile statului.

În postarea în care își anunță demisia, Munteanu a scris că a ales să plece „în momentul în care a înțeles că nu-și mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile” pe care le are.

Precizăm că demisia prim-ministrului atrage automat și demisia întregului Guvern. După demisie, Cabinetul de miniștri continuă să exercite doar funcțiile de administrare a treburilor publice până la învestirea unui nou Guvern. În această perioadă, Executivul nu mai dispune de un mandat politic deplin.

Reamintim, Guvernul Munteanu a fost învestit în funcție pe 1 noiembrie 2025, după ce cu o zi înainte a primit votul de încredere al Parlamentului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: