ipn.md

Preot de la Mitropolia Basarabiei, despre violențele de la Dereneu: „Statul de drept în Moldova este la terapie intensivă”

Mitropolia Basarabiei cere tragerea la răspundere, conform legii, a primarului din Dereneu și a arhiepiscopului de Ungheni și Nisporeni, în urma incidentelor din seara de 10 februarie, când un grup de preoți și enoriași a rupt cordonul poliției și a intrat în biserică. Avocatul Mitropoliei, Constantin Turuta, susține că disputa legată de acest lăcaș de cult nu „este o problemă politico-religioasă”, dar „o problemă juridică”. Potrivit acestuia, manifestările violente – nu doar în cazul Dereneu – arată că sunt necesare modificări legislative modificări legislative.

Avocatul Mitropoliei Basarabiei susține că ceea ce se întâmplă la biserica din Dereneu reprezintă dezordini în masă și acțiuni ilegale, deși în spațiul public s-ar încerca validarea unui drept care ar fi inexistent – de „reîntoarcere a bisericii”.

„Acțiunile au caracter infracțional, din perspectiva noastră. Nu ne putem expune dacă este cu siguranță așa, pentru că nu avem competență în acest sens – o are doar organul de urmărire penală – însă este strigător la cer că în acea seară s-a ajuns la acele acțiuni, fiind într-o etapă destul de evoluată inclusiv la capitolul integrare europeană, când statul Moldova își asigură respectarea tuturor libertăților și drepturilor fundamentale conform Convenției europene”, a declarat Constantin Turuta în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 11 februarie la agenția IPN.

Acțiunile enoriașilor și ale preoților – în frunte cu episcopul Petru – au fost criticate și de vicarul Mitropoliei Basarabiei, Gabriel Andrei Gherasa. Potrivit acestuia, în seara zilei de 10 februarie, „Moldova a dat un examen de protejare a statului de drept”.

„Mă tem să vă spun că trăiesc cu impresia – în pofida intervenției autorităților – că statul de drept în Moldova este la terapie intensivă. De ce vă spun asta: faptul că acest episcop are astfel de comportări, faptul că angajați care sunt în protecția și respectarea legii ajung să plece acasă, după ce își îndeplinesc atribuțiile de serviciu, cu capul spart de către un episcop, și în potriva acestuia nu se declanșează niciun act de urmărire penală, este un lucru deosebit de grav. Am dat aseară un examen al statului de drept pe care mă tem că suntem pe punctul de a-l pica”, a declarat Gabriel Andrei Gherasa.

Scandalul de la Dereneu: tot ce trebuie să știi

Conflictul de la Dereneu durează din 2018, când un grup de enoriași au pătruns, potrivit ministrului Culturii, Cristian Jardan, „forțat și ilegal în biserica din sat și au scos din lăcaș preotul care slujea de peste douăzeci de ani acolo”. Oficialul a confirmat, pe 9 februarie, că clădirea este la moment un monument istoric și aparține Ministerului Culturii. Aceasta a reamintit, însă, că la solicitarea enoriașilor și a preotului care a gestionat-o în toată această perioadă – în 2019 – clădirea a fost oferită în folosință pe o perioadă de 50 de ani comunității religioase „Adormirea Maicii Domnului”, din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Jardan a spus că interesul Ministerului Culturii „este ca acest monument să fie cât mai bine păstrat și să servească intereselor reale ale comunității”. 

Situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica, în urma deciziei Curții Supreme de Justiție care i-a dat dreptate în acest litigiu. Exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, se opun deschis preluării lăcașului. Sunt deja două săptămâni de când preotul Mitropoliei Moldovei, Alexandru Popa, stă baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului, iar Poliția – păzește lăcașul. De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei.

NewsMaker a scris AICI despre soarta celor trei copii minori care rămân baricadați în biserica din Dereneu de două săptămâni și cum au intervenit autoritățile în acest caz.

Conflictul a degenerat în seara zilei de 10 februarie, când un grup de enoriași și preoți  au forțat cordonul poliției și au intrat în biserica din Dereneu, aflată sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei. În aceeași seară, șase persoane au fost reținute pentru ultragierea polițiștilor. Între acestea – primarul localității Dereneu și avocatul preotului care reprezintă Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove. La fața locului au intervenit mascații, carabinierii și polițiștii. Șeful IGP a declarat pentru TVR Moldova că pe acest caz a fost pornit un dosar.

În aceeași seară, Mitropolia Basarabiei – care este subordonată canonic Patriarhiei Române – a condamnat, într-o reacție publică, violențele de la Dereneu și a calificat escaladările drept „extrem de grave, violente și ilegale”. Aceasta a amintit că lăcașul îi aparține de drept și este protejat de lege și a cerut, în acest context, intervenția „de urgență” a statului.

Pe 11 februarie, într-o primă reacție la subiect, premierul Alexandru Munteanu a declarat pentru jurnaliști că autoritățile centrale nu se amestecă în treburile bisericești. Potrivit oficialului, este la discreția enoriașilor și a bisericilor să-și soluționeze problemele. Prim-ministrul a declarat în același timp, însă, că legea trebuie respectată și a dat asigurări că Guvernul va urmări anchetele inițiate în cazul de la Dereneu.

Cum comentează politicienii, dar și reprezentanți ai societății civile scandalul de la Dereneu, aflați – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Munteanu a comentat perspectiva aderării „parțiale” la UE: „Aceste discuții sunt confidențiale”

Obiectivul Republicii Moldova este devină stat membru al Uniunii Europene cu drepturi depline. Afirmația a fost făcută de prim-ministrul Alexandru Munteanu în cadrul unei conferințe de presă din 11 februarie, după ce în presa internațională au apărut informații despre faptul că UE ar lucra la un plan privind o aderare „parțială” a Ucrainei anul viitor. În același timp, premierul a sugerat că, în cazul în care autoritățile de la Bruxelles vor agrea un astfel de plan pentru Ucraina, Chișinăul ar putea lua în calcul soluții alternative pentru o aderare rapidă.

Dacă există soluții intermediare, cred ele sunt binevenite. Dar nici măcar autoritățile din Ucraina n-au o claritate concretă, fiindcă oricum este legat de planul de pace care se negociază acum. Și înțeleg – nu cunosc detaliile, aceste discuții sunt confidențiale – că face parte din planul ăsta de pace și, în funcție de ce înțelegere și cât de repede se ajunge la această înțelegere, asta ar fi fost una din căi de aderare”, a declarat Alexandru Munteanu.

Prim-ministrul a mai spus că obiectivul Republicii Moldova este să devină membră UE cu drepturi depline. În același timp, oficialul a menționat că, în cazul în care Bruxelles-ul va conveni asupra unei aderări „parțiale” a Ucrainei, și Republica Moldova ar putea lua în considerare soluții alternative.

Comisia (Comisia Europeană – n. r.) ne-a spus că, dacă se ajunge la așa o soluție, Republica Moldova va face parte din această soluție. Dar iarăși, pe noi ne interesează parcursul nostru de a deveni un membru cu drepturi depline. Și asta, de fapt, este obiectivul nostru. Restul, sigur, în momentul în care se ia o decizie politică, noi putem să ne gândim și la alte soluții intermediare”, a spus șeful Executivului.

Precizăm că, pe 10 februarie, Politico a scris, citând diplomați și oficiali europeni, că UE elaborează un plan fără precedent care ar putea permite Ucrainei să obțină o formă de aderare parțială la blocul comunitar în 2027, înainte de finalizarea tuturor reformelor necesare. Scopul acestui plan este să ofere Ucrainei timpul necesar pentru implementarea reformelor complexe, reducând în același timp riscul ca țara să își piardă încrederea în perspectiva aderării și să se îndepărteze de Vest.

Totodată, ideea unei aderări rapide a Ucrainei la Uniunea Europeană în 2027 este inclusă în proiectul unui acord de pace elaborat de Kiev împreună cu partenerii săi internaționali.

Ucraina a obținut statutul de țară candidată la aderarea la UE în iunie 2022, împreună cu Republica Moldova. Cele două state au început oficial, pe 25 iunie 2024, negocierile de aderare, iar în septembrie 2025 au finalizat procesul de screening bilateral.

Următoarea etapă este deschiderea negocierilor pe clustere, ceea ce necesită acordul tuturor celor 27 de state membre ale UE. Ungaria se opune însă deschiderii clusterelor cu Ucraina, iar blocajul afectează inclusiv Republica Moldova, care, în prezent, merge în tandem cu Ucraina în procesul de integrare europeană.

Autoritățile de la Budapesta, în frunte cu prim-ministrul Viktor Orban, susțin, între altele, că inițierea negocierilor cu Ucraina, aflată sub invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, ar putea atrage UE în război și ar deturna fonduri ale contribuabililor europeni.

În timp ce deschiderea oficială a clusterelor rămâne blocată, Bruxellesul a anunțat în decembrie 2025 că va începe discuții la nivel tehnic cu Republica Moldova pe trei clustere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”.

În februarie, într-un interviu acordat Euractiv, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că Republica Moldova este deschisă să accelereze procesul de aderare la UE, chiar dacă acest lucru ar presupune, inițial, o formă de aderare fără drepturi depline. Oficialul a afirmat că Chișinăul este dispus să ia în considerare „idei creative” pentru a scurta procesul.

În ceea ce privește Ucraina, Politico menționează că UE analizează mai multe opțiuni pentru a depăși eventualele blocaje în implementarea planului de aderare parțială, inclusiv posibile evoluții politice interne în Ungaria sau activarea mecanismelor prevăzute de articolul 7 din Tratatul UE, care permit suspendarea anumitor drepturi ale unui stat membru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: