tvrmoldova.md

Presa: Adjunctul bașcanului Găgăuziei a dat în judecată Poliția de Frontieră Iași, după ce i s-a refuzat intrarea în România

Victor Petrov, unul dintre adjuncții bașcanului Găgăuziei, a dat în judecată Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, iar dosarul va fi judecat de Curtea de Apel București începând cu luna martie 2026, scrie ziaruldeiasi.ro. Potrivit sursei citate, Petrov, aflat pe lista de sancțiuni a UE pentru acțiuni ce vizează destabilizarea Republicii Moldova, a apelat în instanță după ce, în martie 2025, i s-a refuzat intrarea în România. Presa română mai notează că, anterior, Petrov a acționat în același mod și cu Inspectoratul de Frontieră din Giurgiu.

Presa română notează că polițiștii de frontieră au invocat drept motiv prezența lui Petrov pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Menționăm că decizia de includere pe lista de sancțiuni a fost anunțată pe 22 februarie 2024. Astfel, toți cei sancționați au interdicție de intrare în Uniunea Europeană.

Potrivit sursei citate, în ciuda deciziei UE, pe 1 martie 2025, Petrov s-a prezentat la unul dintre punctele de trecere din raza Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, declarând că se află în drum spre Bulgaria. Polițiștii i-au refuzat accesul în România după ce au descoperit în bazele de date decizia din februarie 2024. ziaruldeiasi.ro scrie că Petrov s-a adresat instanțelor de judecată, cerând anularea măsurii de nepermitere a intrării pe teritoriul României, obligarea Poliției Frontieră să radieze măsura și recunoașterea dreptului său de liberă circulație pe teritoriul României. Potrivit sursei citate, Petrov a afirmat că nu i-au fost aduse la cunoștință motivele refuzului intrării şi nici perioada pentru care a fost instituită măsura. Dosarul a fost declinat de Tribunalul Iași la Curtea de Apel București unde se va judeca începând cu 13 martie 2026.

Publicația română scrie că nu este primul demers de acest gen al lui Petrov. Pe 29 mai 2024, el mai încercase să intre în România. Tentativa, de asemenea eșuată, a avut loc printr-un punct de trecere aflat în raza Poliției de Frontieră Giurgiu, instituție pe care de asemenea a dat-o în judecată pentru aceleași motive, avocatul său susținând că decizia UE este, în fapt, o „recomandare”. Pe 4 decembrie 2025, pe fond, Tribunalul Giurgiu i-a respins acțiunea lui Petrov.

***

Amintim că, în februarie 2024, șase persoane și o asociație au fost adăugate pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru acțiuni care vizează destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței Republicii Moldova, printre acestea și Victor Petrov. Consiliul UE menționa că „se implică activ în diseminarea de informații false și în incitarea la violență, precum și în cultivarea unui sentiment de teamă în rândul populației găgăuze din Republica Moldova în legătură cu o posibilă pierdere a autonomiei provocată de autoritățile din Chișinău”. Menționăm că toți cei care au căzut sub incidența sancțiunilor au interdicție de intrare în Uniunea Europeană, iar activele lor din țările UE sunt înghețate.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AP

Donald Trump îndeamnă iranienii să continue protestele: „Ajutorul este pe drum”

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a îndemnat protestatarii iranieni să continue manifestațiile și să preia controlul asupra instituțiilor de stat. Totodată, liderul de la Casa Albă le-a transmis că „ajutorul este pe drum”. Adresarea a fost publicată pe rețeaua de socializare Truth Social pe 13 ianuarie.

Patrioți iranieni, continuați protestele – preluați controlul asupra instituțiilor voastre! Păstrați numele ucigașilor și abuzatorilor. Vor plăti un preț mare. Am anulat toate întâlnirile cu oficiali iranieni până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește. Ajutorul este pe drum”, a transmis Donald Trump.

Iranul este cuprins de un val de proteste de la sfârșitul lunii decembrie 2025. Manifestațiile, care au început pe fondul nemulțumirii populației față de situația economică precară, inclusiv devalorizarea monedei naționale și inflația mare, s-au transformat rapid în mișcări de critică împotriva regimului teocratic al țării și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Pe 8 ianuarie, pe fondul extinderii manifestațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt internetul — măsură care a îngreunat evaluarea situației pe teren. Blocajul de comunicații a stârnit îngrijorări din partea comunității internaționale că Teheranul va recurge la suprimarea protestelor prin forță.

Pe 13 ianuarie, un oficial iranian, care a refuzat să fie identificat, a declarat pentru Reuters că circa 2 000 de persoane au fost ucise în contextul protestul, fiind vorba atât de protestatari, cât și personal de securitate. Aceasta este pentru prima data când autoritățile din Iran oferă vreo cifră a victimelor.

Anterior, Human Rights Activists News Agency (HRANA), un grup iranian pentru drepturile omului, a raportat că cel puțin 646 de persoane au fost ucise de la începerea protestelor, dintre care 512 sunt protestatari și 134 membri ai forțelor de securitate. De asemenea, potrivit HRANA, peste 10 700 de persoane au fost arestate.

De la eruperea protestelor, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că SUA va interveni, dacă regimul de la Teheran va aplica forță împotriva protestatarilor. Liderul de la Casa Albă a spus că ia în considerare mai multe opțiuni „foarte dure” de acțiune în privința Teheranului, în legătură cu reprimarea protestelor. Pe 10 ianuarie, The New York Times a scris, cu trimitere la sursele sale, că militarii i-au prezentat lui Trump mai multe variante privind lovituri împotriva Iranului, inclusiv asupra unor obiective non-miliare din Teheran. Publicația a subliniat că, la acel moment, președintele SUA încă nu luase o decizie finală privind un eventual atac.

Pe 11 ianuarie, Trump a declarat că Teheranul a propus negocieri după ce a amenințat că va lovi republica islamică din cauza reprimării sângeroase a protestatarilor. El a spus că administrația sa poartă discuții pentru a stabili o întâlnire cu oficiali iranieni, dar a avertizat că ar putea fi nevoit să acționeze mai întâi.

Pe 13 ianuarie, ambasada virtuală a SUA la Teheran a publicat un mesaj în care îndeamnă cetățenii americani să părăsească Iranul. Apeluri asemănătoare au lansat și misiunile diplomatice ale altor țări către cetățenii lor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: