Viață

UE sancționează șase persoane și o asociație pentru tentative de destabilizare a Moldovei. Borrell: „Un semnal al sprijinului neclintit”

Ana-Maria Dolghii
| 22 februarie, 2024
16:55

Șase persoane și o asociație au fost adăugate pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru acțiuni care vizează destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței Republicii Moldova. O deciziei a Consiliului UE care prevede acest lucru a fost publicată pe 22 februarie.

Lista persoanelor și entității juridice, care au fost incluse pe lista de sancțiuni UE:

Chiril Guzun – fost ofițer al poliției de frontieră, lider al grupului paramilitar „Scutul poporului”

„Chiril Guzun este fondatorul și actualul lider al «Scutului Poporului», o organizație paramilitară din Republica Moldova care include foști militari, foști polițiști și fost personal de asigurare a respectării legii, care recurg la violență când participă la proteste, mai ales pentru a destabiliza Republica Moldova. În timpul încercărilor din februarie 2023 de destabilizare a guvernului național, grupurile de protestatari afiliate partidului «ȘOR», care a fost ulterior interzis, și partidului «Acasă Construim Europa» («PACE») au fost sprijinite și înconjurate de membri ai «Scutului Poporului», care au fost implicați în revolte și demonstrații violente”, se arată în decizia UE.

Dmitri Miliutin – șef adjunct al Departamentului de informații operaționale al Direcției 5, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB)

„Dmitry Milyutin este șeful adjunct al Departamentului de informații operaționale al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), responsabil cu operațiunile sub acoperire ale Rusiei în Republica Moldova începând din 2016, în special în regiunea Transnistria, destabilizând ordinea constituțională. Prin agenții săi, Milyutin conduce, coordonează și manipulează anumiți actori politici din Republica Moldova în urmărirea de obiective pro-ruse, subminând astfel procesul politic democratic din Republica Moldova. În plus, grupul lui Milyutin este implicat în organizarea protestelor violente și a altor acte de violență care au loc în Republica Moldova”, se menționează în document.

Arina Corșicova – director de trusturi media, asociată a oligarhului fugar Ilan Șor

„Arina Corșicova conduce mai multe trusturi de comunicare media în Republica Moldova, dintre care unul deține două canale de televiziune, «Accent TV» și «Primul în Moldova», ale căror licențe de emisie au fost suspendate de Republica Moldova pentru difuzarea de informații incorecte privind războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și privind evenimente politice actuale din Republica Moldova. Deși și-a pierdut licența de emisie TV, «Primul în Moldova» continuă difuzarea de declarații false menite să destabilizeze ordinea constituțională din Republica Moldova. (…) . În plus, ea este asociată cu Ilan Șor”, se argumentează în document.

Dumitru Chitoroagă – director de trusturi media, asociat al lui Ilan Șor

„Dumitru Chitoroagă este administratorul unui trust media care deține mai multe canale de comunicare media în Republica Moldova, fiind în același timp și director al acestor canale. Respectivele canale de comunicare media promovează frecvent mesaje menite să obstrucționeze și să submineze procesul politic democratic prin afirmații vădit false referitoare la guvernul Republicii Moldova. În plus, acestea își exprimă sprijinul fățiș pentru persoana inclusă pe listă Ilan Șor și partidul său politic «SHOR» («ȘOR»). Unele dintre aceste canale au fost deținute sau înființate de Ilan Șor prin intermediari”, se indică în decizia UE.

Maria Albot – consiliera în probleme de relații externe a bașcanului Găgăuziei Evghenia Guțul, care este susținută de Ilan Șor

„Maria Albot este o veche asociată de încredere a persoanei incluse pe listă Ilan Șor. Ea deține în prezent un rol de conducere într-una dintre fundațiile acestuia, Fundația «Miron Șor», și este implicată în dosarul «Frauda bancară», care a afectat stabilitatea financiară a Republicii Moldova. Anterior, ea a ocupat funcții în alte societăți sau fundații deținute de Ilan Șor sau asociate cu acesta. Prin urmare, ea este asociată cu Ilan Șor”, a argumentat UE.

Victor Petrov – politician, membru al Adunării Populare a Găgăuziei

„Victor Petrov este adjunctul bașkanului Adunării Populare a Găgăuziei și liderul Uniunii Poporului din Găgăuzia, o mișcare sociopolitică vădit pro-rusă care a fuzionat cu partidul politic «Renaștere». Primește sprijin politic din partea persoanei incluse pe listă Ilan Șor. Victor Petrov se implică activ în diseminarea de informații false și în incitarea la violență, precum și în cultivarea unui sentiment de teamă în rândul populației găgăuze din Republica Moldova în legătură cu o posibilă pierdere a autonomiei provocată de autoritățile din Chișinău”, se indică în act.

Asociația Obștească „Scutul Poporului”

„«Scutul Poporului» este o organizație paramilitară din Republica Moldova care include foști militari, foști polițiști și fost personal de asigurare a respectării legii. Este condusă de Chiril Guzun și participă la proteste, în special pentru a destabiliza Republica Moldova, recurgând la violență. În timpul încercărilor din februarie 2023 de destabilizare a guvernului național, grupurile de protestatari afiliate partidului «ȘOR», care a fost ulterior interzis, și partidului «Acasă Construim Europa» («PACE») au fost sprijinite și înconjurate de membri ai «Scutului Poporului», care au fost implicați în revolte și demonstrații violente”, se arată în decizia UE.

Toți cei care au căzut sub incidența sancțiunilor au interdicție de intrare în Uniunea Europeană, iar activele lor din țările UE vor fi înghețate.

Josep Borrell: „Un semnal important al sprijinului neclintit”

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell a comentat decizia UE de sancționa persoanele și organizațiile care ar încerca să destabilizeze Moldova.

„Moldova este una dintre țările cele mai afectate de consecințele invaziei ilegale a Rusiei în Ucraina. Există încercări serioase, sporite și continue de destabilizare a țării. Listele de astăzi transmit un alt semnal politic important al sprijinului neclintit al UE pentru Moldova, stabilitatea, independența și suveranitatea acesteia. UE rămâne hotărâtă să continue să ia măsuri drastice împotriva celor care destabilizează vecinătatea noastră directă”, a declarat Borrell, potrivit unu comunicat publicat de Consiliul European.

***

Precizăm că nu este pentru prima dată când Uniunea Europeană sancționează persoanele bănuite că ar plănui să destabilizeze situația din Republica Moldova. Pe 30 mai 2023, UE a impus sancțiuni împotriva lui Ilan Șor, Marina Tauber, Vladimir Plahotniuc, Gheorghe Cavcaliuc și Igor Ceaika, cofondatorul Uniunii de afaceri moldo-rusă.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Arina Corșicova, borrell, destabilizarea, Moldovea, sancțiuni, șase persoane, top, UE, Victor Petrov

Știri similare

Viață

Deținut din Chișinău, căutat de organele de drept: muncea în afara penitenciarului fără escortă

Viață

Cerbul implicat în accidentul din Călărași a murit: era din specia nobilă

Politică

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Mihaela Conovali
| 11 octombrie, 2025
15:02

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.