Facebook/Cristina Gherasimov

Presa: Bruxelles-ul discută o aderare „în două etape” pentru Ucraina și Moldova – fără veto, dar cu beneficii

Ucraina și Republica Moldova, alături de alte țări candidate, ar putea fi primite în Uniunea Europeană, dar fără drepturi depline de vot, potrivit unei propuneri discutate în mod informal la Bruxelles, relatează Politico. Măsura, menită să grăbească aderarea înainte de finalizarea reformelor interne ale UE, le-ar retrage noilor state membre dreptul de veto în Consiliul UE, cel puțin pentru o perioadă inițială.

Aceste drepturi ar urma să fie acordate ulterior, după implementarea unor reforme instituționale cheie, precum extinderea votului prin majoritate calificată în mai multe domenii de politică europeană.

„Viitorii membri ar trebui să fie obligați să renunțe la dreptul lor de veto până când vor fi puse în aplicare reforme instituționale cheie, cum ar fi introducerea votului cu majoritate calificată în majoritatea domeniilor politice. Extinderea nu trebuie încetinită de blocarea reformelor de către statele membre individuale ale UE”, a declarat președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestagul german, Anton Hofreiter.

Propunerea este susținută de guverne pro-extindere, precum Austria și Suedia, care consideră că acest model ar debloca procesul de aderare, blocat în prezent de opoziția unor capitale, între care Budapesta. Planul apare pe fondul frustrării tot mai mari în statele candidate din Balcanii de Vest și Europa de Est, care, deși au implementat reforme profunde, nu au văzut progrese semnificative spre aderare.

„Ultima țară care a aderat la UE a fost Croația, acum mai bine de 10 ani, în timp ce Regatul Unit a părăsit Uniunea între timp. Este momentul să revitalizăm procesul de extindere”, a spus președintele Muntenegrului, Jakov Milatović.

Deși președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat anterior obiectivul ca Ucraina și Republica Moldova să poată adera până în 2030, mai multe state membre, printre care Franța, Olanda și Ungaria, se opun grăbirii procesului fără o reformă instituțională profundă.

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie, 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Actuala guvernare de la Chișinău susține că Moldova poate adera la UE până în 2028. În prezent procesul de aderare al Ucrainei la blocul comunitar este blocat de Ungaria.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Alexandru Munteanu

Confirmat: Maia Sandu a semnat decretul prin care Osmochescu va prelua funcția de premier interimar

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul de numire a lui Eugen Osmochescu în funcția de prim-ministru interimar. Anunțul a fost făcut pe 7 iulie de instituția prezidențială.

Decretul a fost semnat pe 7 iulie. Eugen Osmochescu, viceprim-ministru și ministru al dezvoltării economice și digitalizării, va prelua funcția începând cu 8 iulie 2026. „În temeiul art. 101 alin. (2) și (3) și art. 103 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, precum și al art. 23 din Legea cu privire la Guvern, șeful statului numește un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, până la formarea noului Guvern”, se arată în declarația instituției prezidențiale.

„Începând de mâine, în conformitate cu decretul semnat de doamna președintă Maia Sandu, interimatul funcției de prim-ministru va fi asigurat de viceprim-ministrul Eugen Osmochescu. Îi mulțumesc că a acceptat această responsabilitate și îi doresc mult succes în această misiune. Am toată încrederea că va asigura continuitatea activității Guvernului cu responsabilitate”, a scris Alexandru Munteanu pe Facebook.

Actualizare: Eugen Osmochescu a declarat că a acceptat „această responsabilitate cu onoare și deplină seriozitate”. „Le mulțumesc doamnei președinte pentru încrederea acordată și colegilor din Guvern pentru sprijin. În această perioadă, prioritatea mea va fi asigurarea continuității activității Guvernului, menținerea stabilității instituționale și promovarea deciziilor necesare în interesul cetățenilor Republicii Moldova. Împreună cu echipa guvernamentală, vom continua să muncim pentru binele țării și pentru îndeplinirea angajamentelor asumate. Vă mulțumesc pentru încredere”, a comunicat Osmochescu pe Facebook.

Amintim că NewsMaker a scris pe surse că Alexandru Munteanu nu va mai rămâne în Guvern, iar interimatul funcției de prim-ministru va fi asigurat de Eugen Osmochescu.

Cine este Osmochescu

Potrivit Ministerului dezvoltării economice și digitalizării, Osmochescu deține o experiență de peste 25 de ani în elaborarea și implementarea politicilor publice și a strategiilor de dezvoltare economică. În cadrul Grupului Băncii Mondiale a coordonat programe complexe de reformă economică în peste nouă țări din Europa de Est și Asia Centrală. A fost responsabil de gestionarea fondurilor internaționale, dezvoltarea instrumentelor analitice pentru eficiența reglementărilor și coordonarea echipelor multidisciplinare de experți.

De-a lungul carierei sale, a contribuit la elaborarea Codului Fiscal al Republicii Moldova, la modernizarea cadrului legislativ privind zonele economice speciale, la digitalizarea proceselor administrative și la alinierea reglementărilor naționale la standardele Uniunii Europene, OECD și OMC.

Osmochescu deține o diplomă în Sustenabilitatea Afacerilor de la Institute of Sustainable Studies / Glasgow Caledonian University (2025). Este doctor în Drept Internațional la Universitatea de Stat din Moldova (2005) și are un master în Drept Comparat și Drept European obținut la Universitatea Maastricht din Olanda (1997). De asemenea, este absolvent al Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova (1994).

La capitolul limbi vorbite, Osmochescu menționează româna, engleza, rusa și franceza.

Ce avere declară

Veniturile lui Eugen Osmochescu depășesc cu mult pe ale celorlalți membri ai Executivului, aproape în totalitate datorită activității sale anterioare la Grupul Băncii Mondiale. Cea mai mare sumă din declarație este pensia de ieșire din instituție: peste 587.000 de dolari, adică aproximativ 10,3 milioane de lei. La aceasta se adaugă un salariu de peste 143.000 de dolari (circa 2,5 milioane de lei) încasat de la aceeași instituție, indemnizații de locuință și familie de aproximativ 50.886 de dolari (circa 900.000 de lei) și alte indemnizații de 7.582 de dolari (peste 133.000 de lei).

Din funcția de ministru, Osmochescu a primit un salariu de peste 50.000 de lei, iar din activitatea didactică a mai încasat peste 27.000 de lei. A declarat și 160.000 de lei din vânzarea unui automobil și peste 44.000 de lei din plăți compensatorii oferite de minister.

Osmochescu deține un teren agricol cu valoare de piață estimată la 560.000 de lei, două terenuri intravilane evaluate la câte 1,4 milioane de lei fiecare și o casă de 191,6 m² cu valoare de piață de circa 3 milioane de lei. Are două autoturisme: un Hyundai Tucson (2024) cumpărat în 2025 pentru 40.000 de dolari și un Nissan X-Trail (2013) evaluat la 24.000 de euro.

Totodată, Osmochescu declară aproximativ 41.878 de lei la o bancă din Moldova, un cont în dolari cu 840.261 de dolari, un depozit de 10.000 de euro, alte economii de 3.664 de lei și un cont în Serbia cu 17.960 de dolari.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: