Imagine simbol/MAEIE

Presa germană: Investitorii din Republica Moldova stau cu bagajele făcute, în perspectiva unei invazii rusești

Amenințarea rusă este omniprezentă în Moldova. Companiile germane rămân și investesc în continuare – dar au și un plan B, observă ziarul berlinez Welt am Sontag, citat de Deutsche Welle. Moldova, mărturisea recent ministrul Economiei de la Chișinău, Dumitru Alaiba, este „cea mai izolată țară față de piețele de capital din Europa și din lume. În Republica Moldova, un antreprenor nu are alternativa unui împrumut bancar”, a punctat demnitarul.

Asta nu înseamnă că marile trusturi multinaționale nu au prins gustul pieței muncii din Moldova dintre Prut și Nistru. E mai ieftină decât în UE și mai aproape decât în afara UE. Și, deși războiul este la trei din cele patru granițe ale țării, ba chiar riscul unei agresiuni rusești este real, investitorii străini nu și-au strâns lucrurile, nu au închis liniile de producție, nu și-au trimis acasă angajații și nu s-au mutat în alte destinații mai sigure. Au, însă, planuri de evacuare pentru cazul în care situația ar deveni critică. Despre astfel de strategii scrie ziarul german Die Welt, într-un reportaj publicat în paginile de economieale ediției sale de weekend.

Scenarii de criză

Cinci scenarii are fabricantul german de echipamente electrice Steinel, cu care jurnaliștii din Berlin au vorbit. „Suntem pregătiți să reluăm în zece ore producția în România, în cazul unui atac rusesc”, spune reprezentantul firmei, citat de Welt am Sonntag. „Într-o primă fază vrem să punem în siguranță angajații noștri și familiile lor iar apoi, abia, tehnologia”.

Transportul este organizat, formalitățile schițate, procedurile elaborate – iar exemplul dat de reporterii germani nici măcar nu este un caz singular.

Multe companii mici și mijlocii din Germania și-au deschis linii de producție în Moldova. Conform Ost-Ausschuss der Deutschen Wirtschaft, reprezentantul intereselor investitorilor germani din Europa Centrală, de Est și Sud-Est și din Asia Centrală, schimbul de mărfuri cu Republica Moldova a fost cotat anul trecut la 826 milioane de euro, în creștere cu 16%. Iar catalogul asociației de colaborare economică moldo-germană MDW a numărat mai mult de 300 de companii din țări vorbitoare de limba germană.

Scrie și Welt am Sonntag despre această prezență și observă că investițiile se fac în etape de producție mai simple, care nu implică mașini sau instalații costisitoare, ci care ar putea fi la un anumit moment critic lăsate în urmă. Scopul este de a profita de mâna de lucru mai ieftină decât în Polonia sau România, dar și de vecinătatea cu Europa, mai avantajoasă decât în cazurile unor facilități industriale stabilite în China sau Vietnam.

„De zeci de ani, statul rus a făcut totul pentru a menține o stare permanentă de incertitudine în Republica Moldova. Moscova sprijină două regiuni controlate de separatiști de pe teritoriul Moldovei, se presupune că acolo sunt staționate și arme rusești”, notează Welt am Sonntag, care nu omite nici corupția întreținută la nivel înalt de când statul moldav s-a desprins de defuncta Uniunea Sovietică, dar nici recenta reacție provocatoare a Rusiei: „Majoritatea guvernelor din ultimii 30 de ani nu au fost doar corupte, ci și servitori credincioși ai Moscovei. Actuala guvernare, orientată spre Europa, primește laude de la antreprenori autohtoni și observatori străini. În schimb, Rusia a devenit mai agresivă față de Moldova, inundă rețelele sociale cu informații false, impune sancțiuni economice și restricționează livrările de gaz”.

Deocamdată, de la începutul agresiunii Rusiei în învecinata Ucraină, nici un client occidental nu a renunțat la serviciile partenerilor din Moldova. Dimpotrivă, se interesează zilnic despre situația din regiune și se oferă să dea o mână de ajutor la securitatea investitorilor. „Este un certificat de încredere care întărește țara – inclusiv în fața Rusiei”, conchide ziarul german.

Material preluat de la partenerul NewsMaker – G4media.ro.
Cu susținerea Mediaseti

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

VIDEO Plahotniuc, prin videoconferință la Curtea de Apel. Examinarea dosarului va începe pe 1 octombrie

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, și-a făcut apariția prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru. Acesta a solicitat să fie prezent fizic la toate ședințele ulterioare, însă judecătorii au respins demersul. Totodată, ședința a fost amânată, iar examinarea în apel a dosarului lui Vladimir Plahotniuc va începe pe 1 octombrie.

În cadrul ședinței, avocații lui Plahotniuc au cerut ca acesta să fie prezent fizic la toate ședințele ulterioare, menționându-se că nu poate astfel comunica cu apărătorii săi și îi este încălcat dreptul la libera exprimare. La rândul său, Plahotniuc a spus că aude cu dificultate ce se întâmplă în sala de judecată în timpul videoconferinței și că îi este dificil să evalueze situația pentru a ști cum și ce să spună.

Procurorul a declarat că nu vede în ce constă încălcarea invocată, dar nu s-a opus solicitării.

În cele din urmă, judecătorii au respins demersul. Astfel, Plahotniuc va participa în continuare prin videoconferință.

Totodată, judecătorii au decis că ambele părți mai au posibilitatea de a depune demersuri până pe 28 septembrie. 

Astfel, următoarea ședință a fost stabilită pentru 1 octombrie, la ora 10:00, iar o nouă ședință este programată pentru 12 octombrie, la aceeași oră.

***

Amintim că prima ședință în dosarul lui Vladimir Plahotniuc, care a ajuns la Curtea de Apel după ce acesta a fost condamnat la 19 ani de închisoare, era programată pentru 24 august, însă a fost amânată pentru 26 august. Atunci, Curtea de Apel Centru a fost vizată de două alerte cu bombe, care s-au dovedit ulterior a fi false.

***

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI.

Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: