Максим Андреев, NewsMaker

Presa rusă: la Moscova a început procesul împotriva lui Vladimir Plahotniuc

La Moscova a început procesul în lipsă împotriva lui Vladimir Plahotniuc, scrie pe 19 martie publicația Kommersant.ru. Potrivit sursei, ancheta îl consideră organizator al unei grupări criminale care, cu participarea directă a inculpatului, a scos din Rusia peste 220 de miliarde de ruble.

Publicația a menționat că în sala de ședință au fost judecătorul, un procuror și un avocat desemnat.

„Din declarațiile procurorului a reieșit că gruparea criminală organizată, cu scopul de a scoate fonduri din Rusia, Vladimir Plahotniuc a creat-o împreună cu Veaceslav Platon, anume bancherul l-a implicat pe politician în această afacere de amploare”, a relatat sursa. „În dosarul penal al lui Vladimir Plahotniuc sunt menționate patru episoade criminale, care se referă la perioada iunie 2013 – sfârșitul anului 2014. Potrivit versiunii anchetei, cu participarea directă a politicianului, din Rusia au fost scoase în valută străină peste 220 de miliarde de ruble”, a comunicat sursa.

Se menționează că, după intervenția procurorului, judecătorul l-a întrebat pe avocat dacă i-a fost clară acuzația și ce părere are clientul său despre revendicările anchetei. „Având în vedere absența lui Vladimir Plahotniuc și imposibilitatea de a-i cunoaște opinia, mă voi abține de la a răspunde”, a declarat avocatul desemnat. După ședință, avocatul a spus că, din cauza imposibilității de a afla părerea clientului său, intenționează să mențină în instanță „poziția de nevinovăție”.

Conform publicației, schema care ar fi inventată de Platon „a fost originală și nu fusese folosită anterior pentru a scoate bani din vreo țară”: „Esența acesteia consta în faptul că între două companii străine se încheia un contract de împrumut pe care nimeni nu intenționa să-l îndeplinească, iar garanțiile pentru acest împrumut erau cetățeni din Moldova și firme rusești. După expirarea termenului împrumutului, creditorul se adresa instanței moldovenești cu o acțiune împotriva debitorului și a garanților acestuia. Cetățenii moldoveni erau implicați în fraudă tocmai pentru ca dosarele să poată fi judecate în instanțele locale”.

În același timp, conform sursei, în băncile rusești implicate în schemă se deschideau conturi curente pentru companiile care erau garanții împrumuturilor, pe care se virau sume de bani care, se pretindea, urmau să fie schimbate în valută străină.

Se menționează că banii erau apoi transferați în conturi deschise în Statele Unite ale Americii și Germania, după care băncile moldovenești și rusești imitau tranzacții valutare până când fondurile companiilor-garanții erau sechestrate conform deciziilor instanțelor moldovenești. După aceasta, banii erau transferați în bănci străine (în principal în statele Uniunii Europene) în conturile reclamanților – companii străine aflate sub controlul membrilor grupării criminale. Potrivit Ministerului de Interne al Rusiei, volumul total al fondurilor scoase din Rusia prin „schema moldovenească” a fost de cel puțin 450 de miliarde de ruble.

Publicația a amintit că, în cazul lui Plahotniuc, Ministerul de Interne al Federației Ruse investighează un alt dosar – cu privire la trafic de droguri.

***

Vladimir Plahotniuc, fost lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, atunci când democrații au pierdut puterea. Pe masa procurorilor moldoveni sunt mai multe dosare în care ex-politicianul este acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, crearea și conducerea unei organizații criminale, îmbogățire ilicită, exces de putere, corupere activă și fals în acte publice.

În 2020, Interpol a refuzat includerea lui Plahotniuc în lista persoanelor anunțate în căutare internațională. În noiembrie 2024, Procuratura Anticorupție a anunțat că Interpol a acceptat cererea de revizuire a deciziei pe care o luase în urmă cu patru ani. Pe 6 februarie 2025, Interpol a notificat Inspectoratul General al Poliției că a acceptat cererea de a-l anunța în căutare internațională pe Vladimir Plahotniuc. Procuratura Anticorupție a precizat că mandatul de arest în privința lui Plahotniuc este vizibil acum în 196 țări care fac parte din Interpol.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Zaharova, întrebată dacă Rusia va ajuta Transnistria și Gagauzia în eventualitatea unei uniri a R. Moldova cu România. Ce a răspuns

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, a declarat că Găgăuzia și regiunea transnistreană – două teritorii ale Republicii Moldova care pledează tradițional pentru apropierea de Moscova – nu își dorește unirea cu România. Ea a declarat că aceste regiuni „au alte priorități de politică externă” și că ar vedea în Rusia „un protector”. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unui briefing de presă din 10 iunie.

Dacă Moldova va fi inclusă în componența României, ea va înceta să existe. Pentru că deja acum toți sunt considerați români. Despre ce Moldovă veți mai putea vorbi în cazul includerii ei în componența României? Acest cuvânt va fi eliminat din documente, cărți și manuale. (…) Există toate motivele să credem că înțeleptul popor moldovean va face o alegere clară și suverană în cazul în care chestiunea unirii cu România va fi transpusă în plan practic”, a declarat Maria Zaharova.

Întrebată dacă Federația Rusă va putea „ajuta” Găgăuzia și regiunea transnistreană, în cazul în care Republica Moldova se va reunifica cu România, reprezentanta Ministerului rus de Externe a spus: „Populația Găgăuziei și a Transnistriei are alte priorități de politică externă. Ei nu se văd nici în România, nici în Uniunea Europeană. Ei aspiră la menținerea unor relații cât mai apropiate și reciproc avantajoase cu Rusia. Ei văd în Rusia un protector”.

Amintim că, de la începutul anului, discuțiile despre o potențială reunificare a Republicii Moldova și României s-au intensificat, după ce președinta Maia Sandu a declarat că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, printre care președintele Parlamentului, Igor Grosu, premierul Alexandru Munteanu și ministrul Culturii, Cristian Jardan, și-au declarat susținerea pentru unirea celor două state.

Chișinăul subliniază că principalul obiectiv strategic al Republicii Moldova rămâne aderarea la Uniunea Europeană, întrucât aceasta este direcția de politică externă susținută de majoritatea cetățenilor. Cu toate acestea, în ultima lună, mai mulți oficiali au semnalat că posibilitatea unirii ar putea fi analizată drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna. Afirmații în acest sens au fost făcute de președinta Maia Sandu și ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, care a catalogat potențiala unire a celor două state drept „planul B”.

În prezent, ideea unirii nu beneficiază de sprijin majoritar în Republica Moldova, însă sondajele indică o creștere a numărului de susținători. Un sondaj iData din luna mai a arătat că 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: