Максим Андреев, NewsMaker

Presa rusă: la Moscova a început procesul împotriva lui Vladimir Plahotniuc

La Moscova a început procesul în lipsă împotriva lui Vladimir Plahotniuc, scrie pe 19 martie publicația Kommersant.ru. Potrivit sursei, ancheta îl consideră organizator al unei grupări criminale care, cu participarea directă a inculpatului, a scos din Rusia peste 220 de miliarde de ruble.

Publicația a menționat că în sala de ședință au fost judecătorul, un procuror și un avocat desemnat.

„Din declarațiile procurorului a reieșit că gruparea criminală organizată, cu scopul de a scoate fonduri din Rusia, Vladimir Plahotniuc a creat-o împreună cu Veaceslav Platon, anume bancherul l-a implicat pe politician în această afacere de amploare”, a relatat sursa. „În dosarul penal al lui Vladimir Plahotniuc sunt menționate patru episoade criminale, care se referă la perioada iunie 2013 – sfârșitul anului 2014. Potrivit versiunii anchetei, cu participarea directă a politicianului, din Rusia au fost scoase în valută străină peste 220 de miliarde de ruble”, a comunicat sursa.

Se menționează că, după intervenția procurorului, judecătorul l-a întrebat pe avocat dacă i-a fost clară acuzația și ce părere are clientul său despre revendicările anchetei. „Având în vedere absența lui Vladimir Plahotniuc și imposibilitatea de a-i cunoaște opinia, mă voi abține de la a răspunde”, a declarat avocatul desemnat. După ședință, avocatul a spus că, din cauza imposibilității de a afla părerea clientului său, intenționează să mențină în instanță „poziția de nevinovăție”.

Conform publicației, schema care ar fi inventată de Platon „a fost originală și nu fusese folosită anterior pentru a scoate bani din vreo țară”: „Esența acesteia consta în faptul că între două companii străine se încheia un contract de împrumut pe care nimeni nu intenționa să-l îndeplinească, iar garanțiile pentru acest împrumut erau cetățeni din Moldova și firme rusești. După expirarea termenului împrumutului, creditorul se adresa instanței moldovenești cu o acțiune împotriva debitorului și a garanților acestuia. Cetățenii moldoveni erau implicați în fraudă tocmai pentru ca dosarele să poată fi judecate în instanțele locale”.

În același timp, conform sursei, în băncile rusești implicate în schemă se deschideau conturi curente pentru companiile care erau garanții împrumuturilor, pe care se virau sume de bani care, se pretindea, urmau să fie schimbate în valută străină.

Se menționează că banii erau apoi transferați în conturi deschise în Statele Unite ale Americii și Germania, după care băncile moldovenești și rusești imitau tranzacții valutare până când fondurile companiilor-garanții erau sechestrate conform deciziilor instanțelor moldovenești. După aceasta, banii erau transferați în bănci străine (în principal în statele Uniunii Europene) în conturile reclamanților – companii străine aflate sub controlul membrilor grupării criminale. Potrivit Ministerului de Interne al Rusiei, volumul total al fondurilor scoase din Rusia prin „schema moldovenească” a fost de cel puțin 450 de miliarde de ruble.

Publicația a amintit că, în cazul lui Plahotniuc, Ministerul de Interne al Federației Ruse investighează un alt dosar – cu privire la trafic de droguri.

***

Vladimir Plahotniuc, fost lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, atunci când democrații au pierdut puterea. Pe masa procurorilor moldoveni sunt mai multe dosare în care ex-politicianul este acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, crearea și conducerea unei organizații criminale, îmbogățire ilicită, exces de putere, corupere activă și fals în acte publice.

În 2020, Interpol a refuzat includerea lui Plahotniuc în lista persoanelor anunțate în căutare internațională. În noiembrie 2024, Procuratura Anticorupție a anunțat că Interpol a acceptat cererea de revizuire a deciziei pe care o luase în urmă cu patru ani. Pe 6 februarie 2025, Interpol a notificat Inspectoratul General al Poliției că a acceptat cererea de a-l anunța în căutare internațională pe Vladimir Plahotniuc. Procuratura Anticorupție a precizat că mandatul de arest în privința lui Plahotniuc este vizibil acum în 196 țări care fac parte din Interpol.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: