Președinta CEC, reacție la scandalul „bîdle”: Dacă vom fi sesizați, ne vom pronunța

Comisia Electorală Centrală (CEC) nu a recepționat nicio sesizare sau contestație în legătură cu declarațiile ministrului Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, care a numit cetățenii „bîdle” în timpul unei întâlniri cu alegătorii din satul Pelenia, raionul Drochia. Precizarea a fost făcută de președinta CEC, Angelica Caraman, pe 8 septembrie.

„Nu avem o atare sesizare sau contestație la CEC. Dacă vom avea, atunci ne vom pronunța pe marginea acesteia”, a declarat Caraman.

Întrebată cum apreciază comportamentul ministruui și dacă acesta poate face campanie electorală, în condițiile în care nu este înregistrat în cursă, președinta CEC a evitat să comenteze cazuri ipotetice. „Trebuie să reieșim din toate datele exacte: când a fost efectuată (activitatea), dacă a fost în teritoriu, la ce dată, dacă (a avut loc) în orele de serviciu, dacă a fost utilizat automobilul de serviciu. Deci, ca să nu vorbim pe niște situații ipotetice, trebuie să vorbim în cunoștință de cauză, reieșind din toate aceste date”, a conchis Caraman.

Amintim că ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu a spus, la o întâlnire electorală cu cetățenii din satul Pelenia, raionul Drochia, că alegerile parlamentare din septembrie vor arăta dacă „suntem popor sau suntem bâdle”. Declarația ministrului au provocat un val de reacții critice din partea mai multor concurenți electorali. Unii au catalogat expresia drept „limbaj stradal”, iar alții au anunțat că vor sesiza Comisia Electorală Centrală.

În reacție, Alexei Buzu, care face campanie pentru PAS, dar nu figurează pe lista formațiunii pentru parlamentare, a precizat că imaginile video au fost „scoase din context” și că ar avea scopul „de a semăna confuzie” în rândul cetățenilor.

Pe 8 septembrie, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a venit cu un apel repetat către concurenții electorali și reprezentanții acestora să evite limbajul instigator la ură și discriminare în campania pentru parlamentare. Ombudsmanul susține că discursurile politice trebuie să rămână în limitele respectului față de alegători și contracandidați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

Un bărbat, condamnat pentru violență față de un minor transgen. Decizia Judecătoriei Criuleni

Un bărbat a fost condamnat pentru violență față de un minor transgen. Decizia, care recunoaște că fapta a fost săvârșită din motive de prejudecată bazate pe identitatea de gen a victimei, a fost pronunțată de Judecătoria Criuleni, sediul Central.

Potrivit hotărârii judecătorești, bărbatul a fost găsit vinovat de comiterea intenționată a violenței domestice asupra unui minor. Instanța i-a aplicat o pedeapsă de 200 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității și l-a obligat să achite cheltuieli de judecată în valoare de 7 462 de lei.

GENDERDOC-M, organizație care apără drepturile comunității LGBTQ+, a transmis într-un comunicat că incidentul a avut loc în martie 2024. Instanța a constatat că agresorul a acționat din ostilitate față de identitatea de gen a adolescentului. Acesta a încercat să-l forțeze să renunțe la tranziția hormonală, i-a interzis să ia medicamente și i-a restricționat accesul la telefon.

De asemenea, bărbatul a amenințat că va face publice fotografii personale ale victimei, că va recurge la violență fizică și chiar că îl va încorpora în serviciul militar din regiunea transnistreană. În plus, individul l-a împins, l-a lovit peste față și l-a obligat să-și tundă părul. Expertiza judiciară a confirmat că aceste acțiuni au afectat demnitatea victimei, provocându-i teamă, anxietate și un sentiment de nesiguranță.

Un alt element al hotărârii este faptul că instanța a stabilit explicit că, în cauzele privind violența în familie, împăcarea părților nu înlătură răspunderea penală. Deși victima a declarat ulterior că s-a împăcat cu inculpatul și nu are pretenții față de acesta, instanța a subliniat că infracțiunea de violență în familie nu este una pentru care împăcarea poate duce la încetarea procesului penal.

Această hotărâre transmite un mesaj clar: identitatea de gen a unui copil nu poate fi folosită ca motiv pentru umilire, control, amenințări sau violență. Familia nu este un spațiu în afara legii, iar copiii LGBTQ+ au dreptul la protecție, siguranță și demnitate”, a menționat GENDERDOC-M.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: