Андрей Мардарь / NewsMaker

Președinta Maia Sandu a desemnat decretul privind demisia judecătoarei care examina dosarul lui Șor

Președintele Moldova a semnat pe 12 februarie decretul privind eliberarea Ninei Veleva din funcția de judecător al Curții de Apel Cahul. Acesta era judecător-raportor în dosarul lui Ilan Șor, al cărui proces este tărăgănat de circa trei ani.

Decretul a intrat în vigoare în ziua semnării de către președinte.

33 by Анна Выприцких

Pe 26 ianuarie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat cererea de demisie a judecătoarei Curții de Apel Cahul Nina Veleva. Aceasta era judecător-raportor în dosarul lui Ilan Șor, care este în curs de examinare de circa trei ani. Subiectul privind demisia acesteia a fost amânat de trei ori din cauza că magistrata voia să demisioneze „onorabil”, însă nu toți membrii CSM erau de acord cu această inițiativă.

Precizăm că „demisia onorabilă” este considerată în cazul în care magistratul, în timpul muncii sau în afara acesteia, nu a admis fapte care să afecteze reputația și onoarea judecătorilor.

Nina Veleva a devenit judecătoare în 2008. Din 2015, lucrează la Curtea de Apel Cahul. În 2019 a trecut atestarea cu calificativul „foarte bine”. Numele său a fost vizat în trei plângeri depuse la CSM. Acestea au fost, însă, respinse. În afară de asta, Veleva nu a pierdut niciun dosar la CEDO.

Potrivit declarației sale de avere și interese, în 2019, Veleva a obținut 267,2 mii de le (circa 22,2 mii de lei lunar). Familia acesteia deține un apartament de 62,3 m2, cumpărat în 2002 cu 43,8 mii de lei. În 1994, familia sa a cumpărat un autoturism Opel Cadel în valoare de 20 de mii de lei. În 2018, familia sa a dobândit pentru utilizare și un autoturism Renault Megane. În declarația sa de avere, valoarea mașinii este estimată la 82,4 mii de lei.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Shutterstock

Compensații, asistență medicală și psihologică: Promo-LEX cere modificarea proiectului privind reabilitarea victimelor infracțiunilor

Proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor trebuie modificat înainte de examinarea în lectura a doua în Parlament, pentru ca persoanele persecutate din regiunea transnistreană să poată beneficia efectiv de sprijinul prevăzut de stat. Despre acest lucru scrie avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, într-un articol publicat pe 29 septembrie. Aceasta a atras atenția asupra mai multor prevederi care ar putea limita accesul victimelor la compensații și servicii.

Una dintre problemele semnalate se referă la compensațiile financiare. Proiectul prevede necesitatea unui act definitiv de constatare a infracțiunii, însă nu stabilește clar ce se întâmplă atunci când autorul este cunoscut, dar nu poate fi tras la răspundere de autoritățile constituționale, iar dosarul penal este suspendat.

„Fără o clarificare, există riscul ca blocajul existent sub Legea nr. 137/2016 să se mențină”, a spus Hriplivîi.

Avocata a atras atenția și asupra asistenței medicale. Proiectul garantează gratuit doar asistența medicală urgentă. Astfel, victimele care au nevoie de tratament sau recuperare pe termen lung și care nu sunt asigurate ar putea întâmpina în continuare dificultăți în accesarea serviciilor medicale necesare.

O altă problemă vizează durata asistenței psihologice, care ar urma să fie oferită din bugetul de stat pentru cel mult trei luni. Promo-LEX consideră că această perioadă poate fi prea scurtă pentru persoanele care au trecut prin abuzuri grave, inclusiv tortură. Procuratura Generală a propus ca, pentru anumite categorii de victime, perioada să poată ajunge la șase luni și să fie prelungită la recomandarea psihologului.

Hriplivîi consideră problematică și prevederea potrivit căreia victima poate pierde dreptul la compensație dacă refuză intenționat să contribuie la anchetă. În cazul victimelor din regiunea transnistreană, acestea s-ar putea teme de represalii împotriva rudelor care locuiesc în stânga Nistrului.

„Un asemenea comportament nu ar trebui tratat automat ca un refuz nejustificat”, a subliniat avocata. Promo-LEX a propus ca legea să țină cont de situațiile în care victima se teme de represalii.

O altă îngrijorare vizează finanțarea serviciilor de suport. Proiectul prevede că autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile în limitele resurselor bugetare disponibile. Potrivit avocatei, acest lucru ar putea duce la situații în care lipsa resurselor financiare să constituie un motiv pentru neacordarea unor servicii precum asistența psihologică sau adăpostul.

Avocata a mai spus că este nevoie de un mecanism clar prin care victimele să fie preluate și direcționate către instituțiile de care au nevoie. În opinia sa, trebuie stabilit clar cine preia cazul, cine evaluează nevoile victimei și cine asigură accesul acesteia la asistență juridică, medicală sau socială.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor pe 24 septembrie. Documentul introduce pentru prima dată în legislație noțiunea de „victimă persecutată”, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate de structurile ilegale din regiunea transnistreană. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern pe 22 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: