The Insider

Președintele Cehiei susține trimiterea trupelor NATO în Ucraina? Pavel: Nu contravine normelor internaționale

Președintele ceh Petr Pavel consideră că, dacă trupele NATO vor oferi sprijin pe teritoriul Ucrainei, care se confruntă cu invazia rusă, acest lucru nu va încălca nicio normă internațională. Precizarea a fost făcută într-un interviu pentru un post TV ceh, scrie Evropeiskaya Pravda.

Potrivit președintelui ceh, trebuie să se facă o distincție clară între desfășurarea militarilor și posibila implicare a acestora în anumite activități de „sprijin” în care NATO are deja experiență.

Trebuie amintit că, după anexarea Crimeei și ocuparea unei părți din Donbas, care a fost de fapt o agresiune, chiar dacă la o scară mult mai mică decât în prezent, în Ucraina a funcționat o misiune de antrenament NATO, care a inclus la un moment dat mai mult de 15 țări și a numărat aproximativ 1 000 de persoane”, a menționat acesta.

Petr Pavel a spus că, din punctul de vedere al dreptului internațional și al Cartei ONU, „nimic nu ar împiedica trupele țărilor-membre NATO” să ajute pe teritoriul Ucrainei.

Întrebat dacă ar susține implicarea trupelor NATO pentru a sprijini direct Ucraina pe teritoriul său, Pavel a spus că nu exclude o discuție pe această temă.

Dacă am putea conveni cu aliații noștri că, de exemplu, în loc să instruim soldații ucraineni pe teritoriul țărilor-membre NATO și să transferăm mii de militari în Polonia sau în Republica Cehă, ar fi mult mai logic să transferăm câteva zeci de instructori pe teritoriul Ucrainei și să instruim soldații ucraineni acolo”, a precizat el.

Precizăm că, săptămâna trecută, Pavel a declarat, în cadrul unei conferințe de presă cu președintele francez Emmanuel Macron, că Europa nu ar trebui să își limiteze capacitatea de a sprijini Ucraina, care luptă împotriva agresiunii rusești. Macron însuși menționase anterior că probabilitatea trimiterii de trupe occidentale în Ucraina „nu poate fi exclusă”. Ulterior, el a precizat că declarațiile sale au fost atent gândite.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: