Turcia se oferă să ajute Moldova în obținerea vaccinului contra coronavirusului. Despre aceasta au discutat bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah și președintele turc, Recep Tayyip Erdogan în cadrul unei întâlniri de lucru în Turcia.
Potrivit bașcanului, în cadrul discuției au abordat mai multe subiecte socio-economice, au discutat situația politică din Moldova și problema combaterii epidemiei.
Mai mult, bașcanul Găgăuziei i-a solicitat președintelui Erdogan să contribuie la obținerea vaccinului COVID-19 pentru Republica Moldova.
„Președintele Turciei și-a exprimat disponibilitatea de a susține țara noastră în lupta împotriva epidemiei COVID-19 și de a oferi un lot de vaccinuri,” a scris Vlah pe pagina sa de Facebook.
La întrevederea cu președintele Republicii Turcia au participat Ministrul Afacerilor Externe al Turciei, Domnul Mevlut Çavușoglu și Ambasadorul Republicii Moldova în Turcia, domnul Dumitru Kroitor.
Gestionarea deșeurilor devine tot mai mult un subiect de interes în Republica Moldova, pe măsură ce regulile de mediu se aliniază la standardele europene. Sistemul de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP) este unul dintre mecanismele-cheie prin care producătorii sunt obligați să asigure colectarea și reciclarea deșeurilor rezultate din produsele pe care le pun pe piață – de la uleiuri uzate până la vehicule scoase din uz.
În practică însă, cum funcționează acest sistem în Republica Moldova? Ce se întâmplă cu deșeurile odată ajunse în circuitul REP și cum este asigurată trasabilitatea lor? Care sunt responsabilitățile actorilor implicați și cum arată, de fapt, aplicarea acestor reguli în viața reală?
Răspunsurile le-am aflat într-un interviu cu Silvia Nicolaescu, director executiv al A.P. Moldcontrol și expertă în domeniul Responsabilității Extinse a Producătorului.
Ce este Responsabilitatea Extinsă a Producătorului și de ce este importantă?
Responsabilitatea Extinsă a Producătorului pornește de la un principiu simplu: cine introduce un produs pe piață este responsabil și pentru gestionarea acestuia după ce e scos din uz. În esență, REP transferă responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor de la stat și consumator către producător, care contribuie la finanțarea și organizarea sistemului de colectare și tratare a deșeurilor generate de produsele pe care le pune în circulație.
Conceptul a fost formulat în anii ’90, în Suedia, ca răspuns la creșterea volumului de deșeuri, iar ulterior a devenit unul dintre pilonii economiei circulare în Uniunea Europeană.
Pentru Republica Moldova, REP nu înseamnă doar aliniere la standardele europene, ci și o schimbare de abordare: deșeurile nu mai sunt privite ca un „final” ignorat, ci ca parte a unui sistem care trebuie gestionat responsabil și trasabil.
Importanța acestui mecanism constă în faptul că transformă responsabilitatea dintr-un concept abstract — în care „toți sunt responsabili”, iar în practică nimeni — într-un sistem clar și măsurabil. Într-un mecanism REP funcțional, deșeul nu mai este privit doar ca o problemă, ci ca o resursă care poate fi reintegrată în circuitul economic.
De ce uleiurile uzate și vehiculele sunt fluxuri sensibile? Pentru că, deși valoroase, ele pot deveni extrem de periculoase pentru mediu și sănătate dacă nu sunt gestionate corect. Uleiurile uzate și vehiculele scoase din uz conțin resurse recuperabile, dar și substanțe toxice. Dacă sunt gestionate corect, pot deveni materie primă. Dacă nu, impactul asupra mediului și sănătății poate fi semnificativ.
Un singur litru de ulei uzat poate contamina până la un milion de litri de apă. În cazul vehiculelor scoase din uz, riscul este și mai complex: acestea conțin uleiuri și lichide tehnice, baterii, metale grele și alte componente periculoase care, gestionate necorespunzător, pot polua solul, apa și aerul.
Problema reală este că aceste fluxuri nu dispar. În lipsa unui sistem organizat, ele revin în mediu necontrolat și pe termen lung. În același timp, există și o dimensiune economică: piața informală, unde se recuperează doar ceea ce are valoare, iar partea periculoasă rămâne în afara controlului.
De aceea, colectarea sigură, tratarea conform standardelor și trasabilitatea sunt esențiale. Într-un sistem controlat, aceste fluxuri devin resurse, iar în afara lui, devin poluare.
Unde se află Republica Moldova în implementarea REP?
Republica Moldova a depășit etapa în care REP exista doar la nivel de concept, acum e în etapa în care încearcă să îl facă să funcționeze real. Anul 2025 a venit cu reguli mai clare, au fost autorizate mai multe sisteme colective, inclusiv pentru fluxurile de vehicule și uleiuri uzate, iar organizarea fluxurilor de deșeuri începe să prindă contur. Acest proces este susținut inclusiv prin activitatea sistemelor colective autorizate, care dezvoltă parteneriate și mecanisme de colectare împreună cu operatorii și autoritățile locale.
Asta înseamnă că nu mai vorbim doar despre obligații pe hârtie, ci despre un sistem care începe să funcționeze în practică. În același timp, începe să apară concurența între sistemele colective ceea ce este benefic atât timp cât rămâne bazat pe respectarea regulilor. Totuși, sistemul nu este încă matur. Infrastructura este în dezvoltare, trasabilitatea se consolidează, iar actorii din piață încă se adaptează la noile reguli. Este o etapă de tranziție: mecanismul există, dar funcționarea lui efectivă este încă în proces de consolidare.
Există infrastructură suficientă pentru colectare și tratare?
Răspunsul sincer este: nu încă, dar infrastructura începe să se contureze. Totuși, una dintre cele mai mari probleme rămâne zona de tratare — numărul redus de operatori autorizați și capacitatea limitată de valorificare și tratare a materialelor reciclabile, ceea ce limitează concurența, capacitatea și flexibilitatea sistemului . În cazul deșeurilor periculoase, Republica Moldova încă nu dispune de suficiente soluții de tratare la nivel național.
Problema nu este doar existența infrastructurii, ci gradul ei real de funcționare și accesibilitate. În orașe, situația este relativ mai bună, însă în mediul rural provocările rămân evidente, iar o parte semnificativă a deșeurilor nu intră încă în sistem. Pe lângă infrastructură, persistă și problema nivelului redus de colectare separată, informare și conștientizare ecologică.
În același timp, încep să apară mecanisme de finanțare și parteneriate cu autoritățile publice locale, care pot accelera dezvoltarea logisticii, colectării și sortării. Totuși, infrastructura strategică — depozitele regionale și stațiile moderne de sortare — este încă în proces de dezvoltare și nu funcționează deocamdată la nivel național.
Direcția este corectă, iar noile reglementări în domeniul serviciului public de salubrizare, accelerarea implementării Proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova” și lansarea Sistemului de Depozit pentru Ambalaje creează premisele necesare pentru dezvoltarea unui sistem coerent și funcțional de gestionare a deșeurilor. În esență, provocarea reală este ca acest sistem să funcționeze eficient, nu doar pe hârtie.
Cum ar trebui să funcționeze sistemul REP în practică?
Sistemul REP nu înseamnă doar colectare, ci un lanț complet, verificat, trasabil și monitorizat. Totul începe la sursă, iar primul pas esențial este ca deșeurile să intre în sistemul autorizat, nu în afara lui.
Urmează colectarea separată, transportul controlat și gestionarea realizată exclusiv de operatori autorizați. La etapa de tratare se face diferența reală: deșeurile sunt reutilizate, regenerate, valorificate sau reciclate în condiții controlate, iar componentele periculoase sunt eliminate conform cerințelor de mediu. Materialele recuperate sunt reintegrate în economie — aici funcționează, în mod real, economia circulară.
Elementul-cheie al întregului proces rămâne trasabilitatea: fiecare etapă trebuie documentată, verificabilă și raportată autorităților. În esență, producătorii nu colectează direct deșeurile, dar finanțează și organizează întregul sistem prin mecanisme individuale sau colective. Într-un sistem funcțional, deșeul devine resursă, iar în afara lui, devine problemă.
Care este principala piedică a sistemului REP?
Principalul impediment al sistemului REP nu este lipsa legislației, ci funcționarea incompletă a întregului ecosistem din jurul lui.
Un sistem REP funcțional are nevoie simultan de infrastructură, trasabilitate, controale eficiente, operatori autorizați, finanțare, educație ecologică și implicarea reală a tuturor actorilor. Dacă una dintre aceste componente lipsește, întregul mecanism devine vulnerabil.
În Republica Moldova, cele mai mari provocări rămân infrastructura insuficient dezvoltată, în special pe partea de tratare, nivelul redus de colectare separată și existența pieței informale, unde o parte din deșeuri ies din circuitul controlat. Din experiența practică a sistemelor colective, cele mai mari pierderi de flux apar încă la sursă.
Un sistem REP funcțional presupune ca materialele reciclabile să fie colectate separat încă de la sursă, iar populația să înțeleagă rolul acestui proces.
De fapt, cea mai mare provocare este transformarea conformării formale într-o funcționare reală. Regulile există, însă sistemul devine eficient doar atunci când toate verigile — de la producător și colector până la autorități și consumator — funcționează coordonat și responsabil.
Cât de mare este problema pieței informale?
Problema pieței informale este una structurală și are un impact major asupra eficienței sistemului REP.
Piața informală nu este un fenomen marginal — ea transferă costurile reale către mediu și sănătatea publică. În practică, o parte importantă a fluxurilor de deșeuri continuă să fie deviată în afara circuitului autorizat, fie prin ardere necontrolată, dezmembrare informală sau valorificare fără trasabilitate. Aceste pierderi de flux sunt vizibile inclusiv în activitatea curentă a sistemelor colective și a operatorilor autorizați.
Acest fenomen apare acolo unde există control insuficient la sursă, capacitate limitată de tratare și aplicare neuniformă a legislației. În consecință, sistemele REP și operatorii autorizați ajung să concureze cu activități care nu respectă aceleași reguli și nu suportă aceleași costuri de conformare.
În acest context, intervenția fermă a organelor de control devine esențială, atât la sursă, cât și pe întreg lanțul de gestionare. Atât timp cât o parte din fluxuri rămâne în afara sistemului, rezultatele nu reflectă realitatea, iar impactul asupra mediului continuă să fie ridicat.
Ce greșeli se fac cel mai frecvent?
Cele mai frecvente greșeli nu țin de lipsa regulilor, ci de ignorarea lor în practică.
Exemplele sunt evidente. Uleiurile uzate ajung să fie arse iarna în sobe sau cazane improvizate, iar vehiculele scoase din uz sunt adesea dezmembrate fără depoluare și fără evidență. Un punct critic pentru ambele fluxuri rămâne zona autoservice, unde aceste deșeuri sunt generate. În acest context, noul Regulament privind desfășurarea activității de autoservice reprezintă un pas important, deoarece introduce, pentru prima dată, cerințe clare de evidență și trasabilitate chiar de la sursa de generare. Aplicarea efectivă a acestuia poate contribui semnificativ la reducerea pierderilor de flux și la consolidarea sistemului REP.
Totuși, problema nu ține doar de rea-credință, ci și de nivelul redus de implicare și responsabilizare. Deșeul este perceput, încă, ca ceva ce trebuie eliminat rapid, nu ca parte a unui circuit care trebuie gestionat corect. Experiența campaniilor de informare desfășurate împreună cu autoritățile locale arată că încă există un deficit semnificativ de conștientizare privind gestionarea corectă a deșeurilor. Mulți nu fac diferența între un operator autorizat și unul neautorizat, iar consecințele le suportăm cu toții — prin poluarea aerului, apei și solului, care afectează direct calitatea vieții.
În esență, cea mai mare greșeală este ieșirea din sistemul corect. Din acel moment, pierdem controlul asupra resurselor, trasabilității și poluării.
Soluția constă într-un echilibru între educație ecologică, controale aplicate consecvent și acces facil la sistem — infrastructură disponibilă, proceduri simple și costuri predictibile. Schimbarea apare atunci când alternativa corectă devine și cea mai simplă, și cea mai firească.
Ce beneficii aduce REP pentru cetățeni?
Un sistem REP funcțional aduce beneficii directe pentru cetățeni, chiar dacă acestea nu sunt întotdeauna vizibile imediat.
În primul rând, reduce impactul asupra mediului și sănătății publice. Atunci când deșeurile sunt colectate și tratate corespunzător, scade poluarea aerului, apei și solului, iar riscurile asociate deșeurilor periculoase sunt mai bine controlate.
În al doilea rând, dezvoltă infrastructura de colectare și accesul la servicii. Asta înseamnă mai multe puncte de colectare, sisteme mai organizate și posibilitatea ca cetățenii să predea deșeurile în mod corect și accesibil.
REP contribuie și la utilizarea mai eficientă a resurselor. Materialele care înainte ajungeau la gunoi sunt reintegrate în economie prin reutilizare, reciclare și valorificare — un aspect important pentru Republica Moldova, care dispune de resurse naturale limitate și depinde în mare măsură de importuri.
Pe termen lung, un sistem funcțional înseamnă comunități mai curate, servicii mai bune și costuri mai mici generate de poluare și gestionarea necontrolată a deșeurilor.
În esență, beneficiul principal pentru cetățean este simplu: un mediu mai sigur și un sistem care gestionează responsabil ceea ce consumăm.
Ce putem învăța din experiența altor țări europene?
Principala lecție este că sistemele REP au început să funcționeze eficient nu atunci când au fost reglementate pe hârtie, ci atunci când implementarea și respectarea regulilor au devenit obligatorii și dificil de ocolit.
Toate statele europene au trecut prin probleme similare — piață informală, lipsă de trasabilitate, dezmembrări necontrolate sau gestionare incorectă a deșeurilor periculoase. Diferența este că au construit sisteme în care fiecare etapă este verificată, trasabilă și controlată, iar ieșirea din circuitul autorizat devine mult mai dificilă. În multe state europene, sistemele funcționează nu pentru că oamenii sunt diferiți, ci pentru că regulile sunt aplicate consecvent și fiecare verigă a sistemului este monitorizată.
O altă lecție importantă este că deșeurile sunt tratate ca resurse economice. În multe state europene există infrastructură funcțională, operatori reali de tratare și investiții constante în dezvoltarea sistemului. Deșeul nu este doar colectat — este reintegrat în economie.
Europa nu a construit un sistem perfect. A creat însă un mecanism în care improvizația nu mai poate substitui regulile.
Iar pentru Republica Moldova, adevărata maturizare a sistemului va începe atunci când respectarea regulilor va deveni o practică firească pentru autorități, mediul de afaceri și comunități.
Silvia Nicolaescu este director executiv al A.P. Moldcontrol și specialist în domeniul protecției mediului, cu aproape 20 de ani de experiență în elaborarea și implementarea politicilor publice de mediu, gestionarea deșeurilor și dezvoltarea mecanismelor de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP). De-a lungul carierei, a activat în cadrul Ministerului Mediului, Agenției de Mediu și Inspectoratului Ecologic de Stat, fiind implicată în transpunerea legislației europene, coordonarea tratatelor internaționale de mediu și promovarea economiei circulare în Republica Moldova.
