adevarul.ro

Prețul gazelor în Europa a crescut cu 40% într-o zi: ce factori au contribuit la scumpire 

Prețurile gazelor naturale au înregistrat în Europa cea mai mare creștere din luna martie a anului trecut până în prezent, pe fondul posibilelor greve ale muncitorilor din industrie în Australia, ceea ce a evidențiat neliniștea pieței cu privire la potențialele întreruperi ale aprovizionării, transmite Digi24 cu referire la Bloomberg. 

Contractele futures de referință au înregistrat o creștere de 28% într-o zi de volatilitate extremă, în care contractul a depășit 40 de euro pentru prima dată din iunie. Prețurile au urcat cu până la 40% în cursul zilei. Creșterea de pe o zi pe alta a fost cea mai mare apreciere procentuală de la primele săptămâni ale războiului Rusiei în Ucraina.

Traderii sunt îngrijorați de o grevă de lungă durată, analiștii de la Citigroup prezicând că aceasta ar putea determina dublarea contractelor europene de gaze și gaze naturale lichefiate (GNL) asiatice pentru luna ianuarie.

Muncitorii de la instalațiile Chevron și Woodside Energy Group din Australia au votat pentru grevă, ceea ce are potențialul de a perturba exporturile de GNL din această țară, contractând piața globală pentru acest combustibil. Momentul exact al acțiunii sindicale – dacă va avea loc – nu este clar. Muncitorii ar putea opri activitatea cu un preaviz de 7 zile chiar săptămâna viitoare, în funcție de progresele înregistrate la o întâlnire de joi.

Cumpărătorii asiatici „probabil că vor mări prețurile licitând pentru importurile de GNL” pentru a înlocui volumele australiene, dacă vor exista întreruperi, ceea ce ar afecta și Europa, a declarat Nick Campbell, director la consultantul Inspired. „GNL a devenit o aprovizionare de bază în mixul european de gaze, prin urmare, orice semn că acest flux este în pericol duce la susținerea prețului”, a adăugat el.

Alți factori de creștere au contribuit la mișcările din ultima vreme de pe piața gazelor. Printre acestea se numără scăderea importurilor de GNL în Europa luna trecută și creșterea fluxurilor din regiune către Ucraina, care are o capacitate de stocare de rezervă. Potențialele întârzieri în întreținerea sezonieră a Norvegiei reprezintă, de asemenea, un risc.

Totodată, este posibil ca creșterea prețurilor din această săptămână să fi provocat un val de acoperire a pozițiilor de către investitorii care au pariat anterior pe noi scăderi ale prețurilor gazelor. Mișcări similare au dus la o volatilitate extremă în luna iunie.

Potrivit sursei, această creștere semnalează că există încă riscuri pentru aprovizionarea cu gaze după criza de anul trecut, chiar dacă stocurile din regiune sunt neobișnuit de mari pentru acest sezon, oferind o anumită siguranță că Europa se îndreaptă spre lunile de iarnă în condiții bune. Cererea industrială de gaze rămâne scăzută, iar reducerile susținute ale producției sunt unul dintre principalele motive pentru care prețurile europene la gaze s-au prăbușit cu 50% în acest an.

***

Pe 21 iulie, ministrul Energiei de la Chișinău Victor Parlicov declara că SA Energocom achiziționează gaz pentru sezonul rece 2023-2024 și îl depozitează în Ucraina. Potrivit lui Parlicov, prețul mediu al gazului cumpărat este de aproximativ 400 de dolari pentru 1000 de metri cubi de gaz. Autoritățile planifică până pe 1 octombrie să asigure o rezervă de circa 450 de milioane de metri cubi de gaz.

Pe 27 iulie, reprezentanții Energocom menționau că „urmare a licitațiilor pentru achiziția gazelor naturale, desfășurate în această săptămână, au fost recepționate nouă oferte din partea a șase companii europene”: „În rezultat, au fost semnate contracte de furnizare a gazelor cu trei dintre companiile ofertante, iar două dintre acestea vor livra gaze naturale către S.A. Energocom pentru prima dată”.

Ulterior Alexandru Slusari, membru în consiliul societății SA Energocom, a declarat că nu poate oferi informații cu privire la prețuri, însă a ținut să precizeze că „prețul mediu ponderat de cumpărare este mult mai mic decât cel, oferit în prezent de Gazprom”.

Amintim că din octombrie 2022, „Gazprom” a redus furnizarea de gaze naturale către Moldova până la 5,7 milioane de metri cubi pe zi. Este un volum cu 50% mai mic decât necesarul Moldovei în sezonul de încălzire. În decembrie 2022, autoritățile de la Chișinău au decis să livreze întregul volum de gaze rusești regiunii transnistrene în schimbul energiei electrice produse de Centrala Termoelectrică Moldovenească MGRES, situată în stânga Nistrului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Reacția Moscovei la planul lui Macron și Starmer de a trimite trupe în Ucraina: „vor fi considerate ținte militare legitime pentru Rusia”

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse avertizează că desfășurarea trupelor occidentale și a infrastructurii militare pe teritoriul Ucrainei va fi considerată o intervenție străină, reprezentând o amenințare directă la adresa securității Rusiei și a Europei. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Reacția Moscovei vine la două zile după ce, la Paris, membrii coaliției conduse de Franța și Marea Britanie au semnat împreună cu autoritățile de la Kiev o declarație privind „garanții de securitate durabile” pentru Ucraina după încetarea ostilităților.

„Desfășurarea pe teritoriul Ucrainei a unităților militare, obiectivelor militare, depozitelor și a altor elemente de infrastructură ale statelor occidentale va fi calificată drept intervenție străină. Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a spus Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, mai avertizează că astfel de acțiuni vor avea consecințe grave.

„Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a adăugat ea.

În același timp, Moscova păstrează aceiași retorică privind încheirea războiului din Ucraina. Maria Zaharova mai spune că o soluție pașnică ar fi posibilă doar prin eliminarea cauzelor profunde ale conflictului, revenirea Ucrainei la un statut neutru și nealiniat, demilitarizarea și „denazificarea” acesteia, respectarea drepturilor lingvistice, culturale și religioase ale populației, precum și recunoașterea realităților teritoriale actuale.

Amintim că pe 6 ianuarie, liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina s-au reunit la Paris pentru un summit de pace, în cadrul căruia au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru Ucraina după încheierea invaziei ruse.

Documentul, denumit „Declarația de la Paris”, stabilește principalele componente ale acestor garanții, inclusiv: crearea unui sistem de monitorizare a armistițiului sub conducerea SUA, continuarea sprijinului militar și dotarea cu armament a armatei ucrainene, desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încetarea războiului și angajamente juridice pentru sprijinirea țării în cazul unei noi agresiuni.

În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat o declarație care detaliază desfășurarea forțelor multinaționale pe teritoriul Ucrainei, ca parte a garanțiilor de securitate. Potrivit lui Starmer, aceste trupe vor asigura securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și vor consolida forțele armate ale Ucrainei pe termen lung.

Președintele Zelenski a apreciat acordul ca fiind „foarte concret”, iar emisarul american Steve Witkoff a menționat că s-au înregistrat „progrese semnificative” privind garanțiile de securitate și planul de reconstrucție a Ucrainei. Summit-ul a reunit 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre alții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: