Prețurile la carburanți vor crește în Moldova, din cauza războiului în Orientul Mijlociu? Precizările ANRE

Tensiunile din Golful Persic, care au afectat transportul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz și au majorat prețurile internaționale, nu au, deocamdată, efecte majore asupra prețurilor carburanților în Republica Moldova. Mecanismul de plafonare zilnică, bazat pe media cotațiilor Platts pe 14 zile, protejează consumatorii de fluctuații bruște și limitează intervențiile companiilor petroliere. Efectul creșterii cotațiilor va fi transpus gradual în prețuri. Precizările au fost făcute de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică într-un comunicat din 2 martie.

Perturbările raportate în transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz, care este o rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din consumul mondial de țiței, au determinat o creștere accentuată a prețurilor la petrol. Analiștii internaționali estimează că, pe termen scurt, cotațiile petrolului Brent ar putea să se mențină pe un trend de creștere. Având în vedere faptul că Republica Moldova este dependentă în totalitate de importurile de produse petroliere, aceste fluctuații externe influențează și nivelul prețurilor de comercializare cu amănuntul pe piața internă”, a transmis ANRE într-un comunicat.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică anunță că stocurile de carburanți din Republica Moldova acoperă necesarul de consum și nu prezintă factori de risc pentru consumatori.

„ANRE are instituit un mecanism de raportare zilnică a stocurilor deținute de către companiile importatoare, în baza căruia monitorizează evoluția acestora. La zi, stocul total al carburanților din țară acoperă necesitățile de consum și nu prezintă, la acest moment, factori de risc sistemic pentru consumatori”, a mai spus instituția.

Pentru 3 martie 2026, prețurile maxime de comercializare cu amănuntul sunt 23,84 lei/litru pentru benzina COR 95 (+9 bani) și 20,87 lei/litru pentru motorina standard (+15 bani).

Autoritatea monitorizează zilnic stocurile companiilor importatoare pentru a preveni eventuale riscuri de aprovizionare.

Prețurile mondiale ale petrolului au crescut brusc după începerea operațiunii militare a Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului și ca urmare a restricțiilor asupra navigației în Strâmtoarea Hormuz. În contextul escaladării, s-a scumpit și aurul, iar analiștii avertizează asupra unei posibile creșteri a prețurilor la gaze, transmite Deutsche Welle.

Dimineața zilei de 2 martie, în primele minute de tranzacționare, prețul petrolului Brent cu livrare în aprilie a crescut cu 14% — până la 82,37 dolari pe baril. Este cel mai ridicat nivel din iulie 2024. Petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a urcat la 75,33 dolari pe baril — maximul din iunie 2025. Ulterior, prețurile au scăzut ușor, dar creșterea s-a menținut la aproximativ 9%.

Potrivit analiștilor, dacă conflictul se va prelungi, iar atacurile asupra infrastructurii petroliere și blocarea rutelor comerciale vor continua, prețul petrolului ar putea depăși 100 dolari pe baril. Aceasta ar însemna o creștere de aproximativ 37% față de 27 februarie.

În contextul escaladării conflictului, s-a scumpit și aurul. La începutul tranzacțiilor din 2 martie, prețul unei uncii de aur a ajuns la 5.393 dolari — cu 2,2% mai mult decât pe 27 februarie. Astfel, prețul se apropie treptat de nivelul record de aproape 5.600 dolari, înregistrat la sfârșitul lunii ianuarie.

Compania de investiții Goldman Sachs prognozează și o creștere accentuată a prețurilor la gaze. Prin Strâmtoarea Hormuz trece aproximativ o cincime din comerțul mondial cu gaze naturale lichefiate — în principal din Qatar. Chiar și o oprire de o lună a acestor livrări ar putea duce la majorarea prețurilor gazelor naturale în Europa și a prețurilor spot pentru gazul lichefiat asiatic cu 130%.

Cu o zi înainte, Iranul a anunțat, după loviturile asupra teritoriului său, oprirea comerțului prin Strâmtoarea Hormuz. Potrivit agenției Reuters, după decizia Teheranului, în strâmtoare s-au acumulat cel puțin 150 de petroliere.

***

Pe 28 februarie, Israelul a anunțat începutul unei operațiuni militare împotriva Iranului. La scurt timp, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Washingtonul s-a alăturat loviturilor, promițând distrugerea infrastructurii de rachete a țării, lichidarea programului său nuclear și schimbarea guvernului de la Teheran.

Iranul, ca răspuns, a atacat Israelul și bazele militare americane din Orientul Mijlociu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Vârsta de pensionare a militarilor și funcționarilor cu statut special va crește la 50 de ani: Ce alte condiții se schimbă

Vârsta de pensionare pentru militari și funcționarii publici cu statut special va crește gradual de la 45 la 50 de ani, conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în comun cu Casa Națională de Asigurări Sociale. Documentul stabilește o lege complet nouă privind pensiile militarilor, polițiștilor, ofițerilor SIS, SPPS și ai Centrului Național Anticorupție, care va înlocui actuala lege din 1993 și va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Potrivit proiectului, vârsta minimă de pensionare va crește etapizat, cu câte șase luni în fiecare an, de la 45 de ani pe 1 ianuarie 2027 la 50 de ani pe 1 iulie 2036. Pentru a avea dreptul la pensie, militarii și funcționarii publici cu statut special vor trebui să realizeze, pe lângă vârsta minimă, o vechime în serviciu de 20 de ani și o vechime totală în muncă de 25 de ani.

Excepție fac funcționarii publici care lucrează în subdiviziuni cu destinație specială, instituții penitenciare de tip închis, case de arest sau în instituții destinate deținuților bolnavi contagioși sau psihici, precum și cei care lucrează în subteran, care vor putea ieși la pensie la 45 de ani, cu condiția unei vechimi de 15 ani exclusiv în aceste activități și a unei vechimi totale de 25 de ani.

Pensia pentru vechime în serviciu se va stabili la 50% din baza de calcul, majorându-se cu 3% pentru fiecare an complet de vechime, dar fără să poată depăși 75% din bază. Baza de calcul va fi venitul mediu lunar realizat în ultimele 60 de luni de serviciu anterioare solicitării pensiei, determinat din datele Registrului de stat al evidenței individuale din sistemul public de asigurări sociale.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, în prezent există circa 23.500 de beneficiari de pensii pentru vechime în serviciu, iar vârsta medie de pensionare variază semnificativ între instituții — de la circa 40 de ani la Administrația Națională a Penitenciarelor, la 44 de ani la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării și Serviciul de Protecție și Pază de Stat, și până la 49-53 de ani la Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate.

Autorii proiectului notează că vechimea medie în serviciu depășește în prezent 25 de ani la toate instituțiile, deși legea prevede în prezent o vechime minimă de 12 ani și 6 luni – perioadă în care sunt incluse și anii de studii, și concediul pentru îngrijirea copilului.

Proiectul mai elimină obligativitatea eliberării din serviciu pentru a putea beneficia de pensie, astfel încât militarii și funcționarii publici cu statut special vor putea continua activitatea și încasa simultan pensie și salariu. Potrivit notei de fundamentare, circa 11.500 de persoane se află în prezent în această situație, motiv pentru care proiectul introduce și un mecanism de reexaminare periodică a pensiei pentru cei care continuă să lucreze, ținând cont de veniturile suplimentare realizate.

Potrivit analizei de impact, instituirea noii vârste de pensionare va genera o economie bugetară estimată la circa 49 de milioane de lei, bani care, potrivit autorilor, ar putea fi direcționați spre consolidarea politicilor salariale în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.

Proiectul de lege se află în acest moment în etapa de examinare.

1 Pl Ajustat Roiectul de Lege Cu Privire La Pensiile Militarilor Și Funcționarilor Publici Cu Statut Specia… by dumitrupetruleac03


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: