Prețurile la carburanți vor crește în Moldova, din cauza războiului în Orientul Mijlociu? Precizările ANRE

Tensiunile din Golful Persic, care au afectat transportul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz și au majorat prețurile internaționale, nu au, deocamdată, efecte majore asupra prețurilor carburanților în Republica Moldova. Mecanismul de plafonare zilnică, bazat pe media cotațiilor Platts pe 14 zile, protejează consumatorii de fluctuații bruște și limitează intervențiile companiilor petroliere. Efectul creșterii cotațiilor va fi transpus gradual în prețuri. Precizările au fost făcute de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică într-un comunicat din 2 martie.

Perturbările raportate în transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz, care este o rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din consumul mondial de țiței, au determinat o creștere accentuată a prețurilor la petrol. Analiștii internaționali estimează că, pe termen scurt, cotațiile petrolului Brent ar putea să se mențină pe un trend de creștere. Având în vedere faptul că Republica Moldova este dependentă în totalitate de importurile de produse petroliere, aceste fluctuații externe influențează și nivelul prețurilor de comercializare cu amănuntul pe piața internă”, a transmis ANRE într-un comunicat.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică anunță că stocurile de carburanți din Republica Moldova acoperă necesarul de consum și nu prezintă factori de risc pentru consumatori.

„ANRE are instituit un mecanism de raportare zilnică a stocurilor deținute de către companiile importatoare, în baza căruia monitorizează evoluția acestora. La zi, stocul total al carburanților din țară acoperă necesitățile de consum și nu prezintă, la acest moment, factori de risc sistemic pentru consumatori”, a mai spus instituția.

Pentru 3 martie 2026, prețurile maxime de comercializare cu amănuntul sunt 23,84 lei/litru pentru benzina COR 95 (+9 bani) și 20,87 lei/litru pentru motorina standard (+15 bani).

Autoritatea monitorizează zilnic stocurile companiilor importatoare pentru a preveni eventuale riscuri de aprovizionare.

Prețurile mondiale ale petrolului au crescut brusc după începerea operațiunii militare a Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului și ca urmare a restricțiilor asupra navigației în Strâmtoarea Hormuz. În contextul escaladării, s-a scumpit și aurul, iar analiștii avertizează asupra unei posibile creșteri a prețurilor la gaze, transmite Deutsche Welle.

Dimineața zilei de 2 martie, în primele minute de tranzacționare, prețul petrolului Brent cu livrare în aprilie a crescut cu 14% — până la 82,37 dolari pe baril. Este cel mai ridicat nivel din iulie 2024. Petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a urcat la 75,33 dolari pe baril — maximul din iunie 2025. Ulterior, prețurile au scăzut ușor, dar creșterea s-a menținut la aproximativ 9%.

Potrivit analiștilor, dacă conflictul se va prelungi, iar atacurile asupra infrastructurii petroliere și blocarea rutelor comerciale vor continua, prețul petrolului ar putea depăși 100 dolari pe baril. Aceasta ar însemna o creștere de aproximativ 37% față de 27 februarie.

În contextul escaladării conflictului, s-a scumpit și aurul. La începutul tranzacțiilor din 2 martie, prețul unei uncii de aur a ajuns la 5.393 dolari — cu 2,2% mai mult decât pe 27 februarie. Astfel, prețul se apropie treptat de nivelul record de aproape 5.600 dolari, înregistrat la sfârșitul lunii ianuarie.

Compania de investiții Goldman Sachs prognozează și o creștere accentuată a prețurilor la gaze. Prin Strâmtoarea Hormuz trece aproximativ o cincime din comerțul mondial cu gaze naturale lichefiate — în principal din Qatar. Chiar și o oprire de o lună a acestor livrări ar putea duce la majorarea prețurilor gazelor naturale în Europa și a prețurilor spot pentru gazul lichefiat asiatic cu 130%.

Cu o zi înainte, Iranul a anunțat, după loviturile asupra teritoriului său, oprirea comerțului prin Strâmtoarea Hormuz. Potrivit agenției Reuters, după decizia Teheranului, în strâmtoare s-au acumulat cel puțin 150 de petroliere.

***

Pe 28 februarie, Israelul a anunțat începutul unei operațiuni militare împotriva Iranului. La scurt timp, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Washingtonul s-a alăturat loviturilor, promițând distrugerea infrastructurii de rachete a țării, lichidarea programului său nuclear și schimbarea guvernului de la Teheran.

Iranul, ca răspuns, a atacat Israelul și bazele militare americane din Orientul Mijlociu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu a semnat decretul de numire a lui Alexandru Machidon în funcția de procuror general (DOC)

Președinta Maia Sandu a semnat decretul privind numirea lui Alexandru Machidon în funcția de procuror general al Republicii Moldova. Decretul a fost semnat pe 30 aprilie 2026.

Potrivit instituției prezidențiale, Alexandru Machidon va exercita, începând cu 30 aprilie 2026, funcția de procuror general cu drepturi depline.

Noul procuror general urmează să depună jurământul de învestire tot astăzi, 30 aprilie.

Amintim că, la sfârșitul lunii mai 2025, a devenit vacantă funcția de șef al Procuraturii Generale. Concursul a fost câștigat de Alexandru Machidon, care a fost numit procuror general interimar prin decret prezidențial. Potrivit legislației, Machidon își putea exercita mandatul deplin de procuror general doar după promovarea evaluării externe.

Machidon a fost audiat de Comisia Vetting pe 10 decembrie 2025. Membrii Comisiei și-au exprimat îngrijorarea față de achiziția, în 2018, a unui apartament de 65 m², cumpărat de Machidon cu suma de 34.000 de euro, aproximativ 9.000 de euro sub prețul mediu al pieței. Machidon a explicat că prețul redus se datora problemelor tehnice ale blocului, amplasării într-o zonă dezavantajoasă și necesității urgente de vânzare. Comisia a declarat că, în urma audierii, au fost identificate aspecte care necesitau clarificări suplimentare, motiv pentru care a fost decisă o nouă audiere.

A doua audiere a avut loc pe 13 ianuarie, cu ușile închise. Urmare a audierii, Comisia de Evaluare a Procurorilor declara că Completul A urmează să elaboreze un raport de evaluare care va include faptele relevante, motivele și concluzia privind promovarea sau nepromovarea evaluării. Comisia preciza că raportul se aprobă cu votul unanim al membrilor Completului.

Pe 16 martie, Comisia de Evaluare a Procurorilor a anunțat că completul instituției nu a votat în unanimitate proiectul de raport în cazul procurorului general interimar. Astfel, se menționa că raportul va fi examinat și aprobat de Comisia de evaluare.

Pe 25 martie, Comisia de evaluare a procurorilor a anunțat că Alexandru Machidon corespunde criteriilor de integritate și s-a votat unanim pentru promovarea evaluării externe. Pe 16 aprilie, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat raportul Comisiei Vetting care a constatat că Alexandru Machidon a promovat cu succes evaluarea eticii profesionale și integrității. Comisia a identificat câteva neconcordanțe, însă acestea au fost considerate necritice. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: