Primăria capitalei, nemulțumită de volumul banilor transferat de Guvern: „Este doar 0,4% din bugetul Chișinăului”

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, a declarat că alegerile pentru viitorul legislativ de la Comrat trebuie să aibă loc pe 15 noiembrie și că, după decizia Curții Constituționale, Adunarea consideră necesară „începerea unui dialog constructiv cu autoritățile centrale”. Potrivit lui Gaidarji, pentru deblocarea situației, Adunarea propune formarea unui organ electoral al Găgăuziei, format din reprezentanți ai Adunării, Comitetului Executiv al Găgăuziei și instanțelor judecătorești sau ai Comisiei Electorale Centrale a R. Moldova. El a spus că este deschis pentru un dialog cu Chișinăul și a respins ideea că, în cazul în care nu va fi găsit un compromis, sunt posibile proteste în regiune.

Gaidarji a spus că, urmare a deciziei Curții Constituționale, Adunarea Populară consideră necesară „începerea unui dialog constructiv cu autoritățile centrale”.

„Adunarea Populară își exprimă poziția principială: alegerile nu trebuie să fie tergiversate și trebuie să aibă loc pe 15 noiembrie. (…) Adunarea Populară este gata ca, în zilele următoare, să propună inițierea unui grup de lucru comun cu participarea reprezentanților Parlamentului Republicii Moldova, Comisiei Electorale Centrale, pentru elaborarea unui mecanism (…) pentru desfășurarea alegerilor”, a comunicat Gaidarji pe 13 iulie, în timpul unei conferințe de presă.

Potrivit lui Gaidarji, pentru deblocarea situației, Adunarea Populară propune formarea unui organ electoral central al Găgăuziei, în componența a 9 persoane. Trei persoane să fie de la Adunarea Populară a Găgăuziei, 3 de la Comitetul Executiv al Găgăuziei și 3 de la instanțele judecătorești sau Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. El a spus că, printre criteriile stabilite pentru membrii organului electoral, trebuie să se regăsească cunoașterea limbii găgăuze.

Gaidarji a spus că, în grupul de lucru format anterior, „nu a fost găsit un compromis”.

Întrebat cum comentează declarația președintelui Parlamentului, Igor Grosu, care a spus că nu poate „negocia cu persoane asociate lui Șor și Kremlinului” după apelul său de relansare a dialogului dintre Comrat și Chișinău, Gaidarji a spus: „Azi, Găgăuzia este făcută nu știu de ce teritoriul lui Șor și nimeni nu vede că noi cerem un dialog. Dorim să trăim în Republica Moldova cu toate principiile democratice. (…) Haideți să ne așezăm la masă. (…) Eu sunt deschis”.

La întrebarea dacă sunt posibile proteste în regiune în cazul în care nu va fi găsit un compromis, Gaidarji a răspuns: „Eu sunt aici nu pentru a ridica oamenii la proteste. Noi suntem aleși de popor pentru a rezolva întrebări concrete. În această situație, noi nu vedem (nota red. necesitatea protestelor). (…) Noi credem că va fi găsit un consens, dar trebuie de lucrat”.

***

Amintim că în autonomie continuă criza electorală. Mandatele deputaților Adunării Populare a Găgăuziei au expirat în noiembrie 2025. Alegerile nu pot fi organizate din cauza divergențelor dintre legislația electorală locală și cea națională. Chișinăul și Comratul au elaborat o prevedere comună privind desfășurarea alegerilor, însă Executivul Găgăuziei a emis un aviz negativ asupra acesteia. În paralel, în Adunarea Populară au fost înregistrate încă două prevederi privind organizarea alegerilor, iar Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a scrutinului – 15 noiembrie. Anterior, alte două date au fost contestate de Cancelaria de Stat.

Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional dreptul autonomiei găgăuze de a-și constitui în mod independent organul electoral, precum și de a participa la numirea șefilor subdiviziunilor teritoriale ale poliției, SIS și Direcției Justiției din Găgăuzia. De ce a fost lipsită autonomia de o parte din competențe, cum ar putea influența această decizie relațiile dintre Comrat și Chișinău și ce urmează – în materialul NM.

Reamintim, Valentin Gaidarji a fost ales președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, pe 3 iulie, la o lună după demisia lui Nicolai Ormanji. Imediat după alegerea sa, acesta a lansat un apel către conducerea de vârf a R. Moldova pentru reluarea dialogului dintre Comrat și Chișinău. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că va avea întotdeauna un „dialog deschis” cu reprezentanții Găgăuziei care acționează în interesul cetățenilor și al R. Moldova, însă nu poate „legitima sau negocia” cu persoane asociate grupărilor care servesc interesele fugarului condamnat Ilan Șor și ale Kremlinului.