Bani

Primăria capitalei, nemulțumită de volumul banilor transferat de Guvern: „Este doar 0,4% din bugetul Chișinăului”

Mihaela Conovali
| 4 ianuarie, 2024
10:07

Reprezentanții Primăriei Chișinău au reacționat la declarația Ministerului Finanțelor, că volumul transferurilor de la bugetul de stat către municipiu pentru 2024 nu s-a redus, ci s-a majorat – cu circa 39,5 milioane de lei. Viceprimarul Olga Ursu a declarat că majorarea ar reprezenta doar 0,4% din bugetul total al municipiului, numind situația o ipocrizie, „având în vedere contribuția semnificativă de 23 miliarde de lei a Chișinăului la formarea bugetului de stat”.

Viceprimarul municipiului Chișinău Olga Ursu a scris pe rețelele de socializare că majorarea cu 39,5 milioane de lei, anunțată de Ministerul Finanțelor, ar reprezenta doar 0,4% din bugetul total al municipiului.

„Am observat comunicatul emis de Ministerul Finanțelor referitor la majorarea parametrilor bugetari pentru Chișinău cu suma de 39,5 milioane lei, subliniind, astfel, generozitatea lor. Știți cât reprezintă această cifră „IMPRESIONANTĂ” din bugetul total al municipiului – doar 0,4%!”, a menționat viceprimarul.

Olga Ursu a adăugat că această creștere nu ar fi direcționată către sporul lunar de 1300 lei pentru anii 2023 și 2024 sau transferurile pentru asistenții personali.

„Este important de subliniat faptul că această creștere nu este direcționată către acoperirea sau compensarea măsurilor puse pe spatele administrațiilor publice locale, precum suma de 316 milioane lei rezultată din sporul lunar de 1300 lei pentru anii 2023 și 2024, aprobat unilateral de autoritățile centrale și transferat în sarcina autorităților locale, în cazul municipiului Chișinău. De asemenea, nu acoperă nici excluderea transferurilor pentru asistenții personali, transferuri care până în 2024 erau din bugetul de stat. Toate aceste aspecte aruncă o umbră de ipocrizie asupra situației, mai ales având în vedere contribuția semnificativă de 23 miliarde de lei a Chișinăului la formarea bugetului de stat, dintre care doar 12% sunt redirecționați înapoi către municipiu”, a declarat viceprimarul.

***

Pe 2 ianuarie, primarul capitalei s-a arătat indignat că Ministerul Finanțelor ar fi transmis „la sfârșitul ultimei zile lucrătoare din 2023” circulara despre aprobarea Legii bugetului de stat pentru anul 2024. „Ipocrizie și incompetență”, a spus acesta, adăugând că în august 2023 Ministerul a transmis o circulară cu „alți parametri bugetari”. A doua zi, Ministerul Finanțelor a declarat că documentul este transmis imediat după ce Legea bugetului este publicată în Monitorul Oficial. Totodată, instituția a evidențiat că volumul transferurilor de la bugetul de stat către bugetul municipal Chișinău pentru 2024 s-a majorat cu circa 39,5 milioane de lei, față de parametrii care se conțineau circulara din august 2023.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

12 %, 1300 lei, 39, 5 milioane de lei, alocații, Chișinău, Ion Ceban, ministerul finanțelor, Olga Ursu, primărie, top

Știri similare

Politică

Un fost lider local PAS își dă demisia după opt ani de activitate: „Valorile nu mai coincid cu realitatea”. Reacție

Politică

17 primării din Călărași s-au amalgamat voluntar și vor primi 145 de milioane de lei de la Guvern

Externe

Interdicție de intrare în UE pentru persoanele care au luptat de partea Rusiei în războiul din Ucraina. Ce prevede noul pachet de sancțiuni

Ana-Maria Dolghii
| 9 iunie, 2026
16:59

Foștii combatanți din războiul din Ucraina care au luptat de partea Rusiei ar putea avea interdicție de intrare în statele membre ale Uniunii Europene. Măsura face parte din al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, pregătit de Comisia Europeană, transmite Deutsche Welle.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți, 9 iunie, noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri includ, printre altele, interzicerea accesului în Uniunea Europeană pentru combatanții din război care au luptat de partea Rusiei.

Comisia Europeană propune ca tuturor celor care au servit în armata rusă după lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina să li se interzică intrarea pe teritoriul UE. „Europa rămâne închisă pentru toți cei care au participat la agresiunea împotriva Ucrainei”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul unei conferințe de presă. Alte măsuri restrictive vizează sectoarele energetic și financiar, comerțul, precum și, pentru prima dată, industria pescuitului.

„Scopul acestui pachet este foarte clar: vrem să menținem presiunea maximă asupra Rusiei prin sancțiuni”, a subliniat von der Leyen. Potrivit acesteia, restricțiile deja în vigoare afectează semnificativ economia rusă. Astfel, veniturile obținute de Rusia din exporturile de energie s-au redus cu aproximativ 40% la începutul lui 2026.

În domeniul energetic, Comisia Europeană propune includerea pe lista sancțiunilor a încă 30 de nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, pe lângă cele 632 care fac deja obiectul restricțiilor. Pentru prima dată, UE intenționează să sancționeze și navele care sprijină funcționarea acestei flote, inclusiv prin furnizarea de combustibil.

Totodată, noile măsuri ar putea viza infrastructura utilizată pentru comercializarea și procesarea petrolului rusesc.

În domeniul financiar, Bruxellesul propune extinderea restricțiilor asupra a încă 31 de bănci rusești, dar și asupra a 20 de bănci, companii din sectorul criptomonedelor și comercianți de petrol din state terțe, despre care se consideră că facilitează ocolirea sancțiunilor impuse Rusiei.

Pachetul include, de asemenea, noi restricții la exportul de produse și tehnologii folosite de industria de apărare rusă, inclusiv componente destinate producerii dronelor. În paralel, Comisia Europeană propune interzicerea importului unor mărfuri din Rusia, cu o valoare estimată la aproximativ 60 de milioane de euro.

Pentru prima dată de la începutul războiului, sancțiunile europene ar putea viza și sectorul pescuitului. Executivul UE propune limitarea importurilor anumitor produse pescărești din Rusia și interzicerea completă a importului unor categorii de astfel de produse.

Pentru a intra în vigoare, noul pachet de sancțiuni trebuie aprobat în unanimitate de toate statele membre ale Uniunii Europene. Oficialii Comisiei Europene au subliniat în repetate rânduri că fiecare nou set de măsuri urmărește să elimine breșele care permit evitarea sancțiunilor și să crească presiunea economică asupra Moscovei. Scopul declarat al UE este de a reduce cât mai mult sursele de venit care finanțează continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Anterior, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că instituția pe care o conduce pregătește, pentru reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre ale UE din 15 iunie, de la Brussels, o nouă extindere a listei de sancțiuni. Aceasta ar urma să includă aproximativ 80 de persoane și organizații asociate industriei de apărare ruse și unor instituții media din Rusia.