Primarul Seulului s-ar fi sinucis după ce a fost acuzat de hărțuire sexuală. Era unul dintre susținătorii mișcării #MeToo

Primarul capitalei Coreei de Sud a fost găsit mort într-o fâșie forestieră din nordul Seulului. Park Won-soon avea 64 de ani, iar primele informații sugerează că acesta s-ar fi sinucis. În locuința sa a fost găsită o scrisoare de adio. Cu o zi mai devreme, acesta a fost acuzat de către fosta sa secretară de hărțuire sexuală, scrie The Korea Herald.

Corpul neînsuflețit al primarului a fost găsit în jurul miezului nopții, după circa 7 ore de la momentul dispariției sale. Fiica sa a alertat poliția după ce a găsit un bilet în care edilul își cere scuze de la familie și îi roagă pe membrii acesteia să îl incinereze, iar cenușa să fie împrăștiată deasupra mormintelor părinților săi.

Pentru căutarea lui Park Won-soon au fost mobilizați circa 700 de polițiști și 9 câini. De asemenea, au fost utilizate 6 drone.

Postul de televiziune coreean SBS a anunțat că fosta secretară a primarului a depus la poliție o plângere în care susține că a fost hărțuită sexual. Aceasta susține că edilul și-a permis în repetate rânduri gesturi indecente în timpul programului de muncă. El ar fi rugat-o să îl îmbrățișeze și i-ar fi trimis fotografii în care apare în lenjerie intimă. Femeia mai spune că nu este singura victimă care a fost hărțuită sexual de către Park Won-soon. Poliția a confirmat existența plângerii, însă nu a oferit detalii despre caz.

Funeraliile lui  Park Won-soon se vor desfășura timp de 5 zile. Între timp, pe internet a fost creată o petiție care solicită ca dosarul în care Park Won-soon este acuzat de hărțuire sexuală să fie investigat, în pofida morții acestuia. În primele ore după publicare, petiția a fost semnată de 120 000 de oameni.

Park Won-soon era jurist de profesie. Inițial, el a activat în calitate de procuror, însă ulterior a devenit avocat. În 1990, el a apărat interesele unei asistente universitare, care a acuzat conducătorul Universității din Seul că a refuzat să îi prelungească contractul de muncă, după ce aceasta a refuzat propunerile indecente ale acestuia. A fost primul dosar de acest fel din istoria Coreei de Sud.

În ultimii ani, Park Won-soon a fost unul dintre cei mai influenți politicieni coreeni. A fost ales în funcția de primar al Seulului în 2011, iar în 2018 a obținut al treilea mandat, o premieră pentru localitate. În 2017 a susținut protestele față de președinta Coreei de Sud, care ulterior a fost arestată și condamnată la 25 de ani de închisoare pentru corupție.

În 2019, Park Won-soon a declarat public că este feminist, a susținut egalitatea de gen și și-a exprimat susținerea pentru mișcarea #MeToo și femeile care au relatat despre violența prin care au trecut.

În 2020 a gestionat cu succes criza provocată de COVID-19 – Seul, un oraș cu 10 mln de locuitori a înregistrat doar 1390 de pacienți infectați cu noul coronavirus.

Park Won-soon era cotat drept unul dintre candidații la alegerile prezidențiale din 2022. Acesta era căsătorit, avea o fiică și un fiu.

Coreea de Sud este printre țările cu cea mai mare rată de sinucideri. Potrivit datelor oficiale, în 2018, aceasta era de 26,6 la 100 de mii de persoane. Bărbații recurg la acest gest de două ori mai des decât femeile, iar printre persoanele cu vârsta de 80 de ani, rata este de patru ori mai mare față de cele cu vârsta de 20 de ani.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cetățenii Republicii Moldova care, în perioada votării, se vor afla în SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Japonia, Coreea de Sud, Australia sau Noua Zeelandă se pot înregistra pentru a vota prin corespondență la alegerile parlamentare din septembrie. Înregistrarea, disponibilă începând cu 3 iunie și până la jumătatea lunii august, este obligatorie pentru cei care intenționează să voteze din străinătate folosind servicii poștale/de curierat. Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), înregistrările din anul 2024 nu mai sunt valabile.

Comisia Electorală Centrală a anunțat că, începând cu 3 iunie, cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care, în perioada votării, se vor afla pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Norvegiei, Suediei, Finlandei, Islandei, Japoniei, Coreei de Sud, Australiei sau Noii Zeelande se pot înregistra pentru a vota prin corespondență la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

„Înregistrarea pentru votul prin corespondență este o procedură obligatorie prin care alegătorul îşi exprimă intenția de a vota în străinătate cu utilizarea serviciilor poștale/de curierat. Scopul procedurii este de a stabili numărul de alegători care optează pentru această metodă alternativă de vot și de a întocmi listele electorale pentru votul prin corespondență”, au precizat reprezentanții CEC.

Potrivit Comisiei, alegătorul care dorește să se înregistreze pentru votul prin corespondență trebuie să completeze un formular online, în care să menționeze: adresa poştală completă la care solicită să fie trimis prin poștă plicul cu materiale pentru votare; datele de contact  – adresa de e-mail şi numărul de telefon; fotografia cu faţa sa efectuată simultan cu actul de identitate care confirmă dreptul de vot: paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova (inclusiv cu termen de valabilitate expirat), buletinul sau cartea de identitate a cetăţeanului Republicii Moldova.

Instituția electorală a menționat că procesul de înregistrare se realizează online, prin intermediul paginii web oficiale alegator.md, administrată de către Comisia Electorală Centrală, ori pe linkul direct inregistrare.cec.md.

„Comisia atrage atenția că înregistrările anterioare pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din anul 2024 nu mai sunt valabile. Pentru a putea vota prin corespondență la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, alegătorul trebuie să se înregistreze din nou. Perioada de înregistrare se va încheia la data de 14 august 2025”, au subliniat reprezentanții CEC.

***

Votul prin corespondență a fost testat în premieră la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie 2024. Legea care a reglementat această etapă pilot a fost adoptată pe 26 aprilie 2024, în ciuda criticilor venite din partea opoziției, care a contestat-o la Curtea Constituțională, invocând faptul că ar fi discriminatorie, întrucât se aplică doar în anumite state.

Pentru prima etapă de implementare, au fost selectate următoarele țări: SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda – alese pe baza unor criterii precum distanțele mari față de secțiile de votare, lipsa infrastructurii consulare, absența unor servicii poștale funcționale și experiența anterioară în organizarea votului la distanță. În anul 2025, lista țărilor eligibile pentru votul prin corespondență a fost extinsă, fiind adăugate Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Japonia și Australia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: