AM DESCHIS Showroom — Premium Optica Familiei
Te invităm să descoperi primul nostru showroom, situat pe Ștefan cel Mare 115/1 (clădirea UBC).
Vei descoperi o selecție impresionantă și o gamă vastă de ochelari de la cele mai de top branduri.
Vino să ne vizitezi și găsește-ți ochelarii perfecti care să te pună în evidență!
Toată luna Octombrie — pâna la 40% reducere!
Chișinău, noiembrie 2025 – MOLDOX Lab, platforma educațională a Festivalului Internațional de Film Documentar MOLDOX, dezvăluie programul complet al Industry Program@Moldox, o serie de evenimente profesionale dedicate regizorilor, producătorilor, editorilor și storytellerilor vizuali interesați de cinematografia documentară contemporană.
Desfășurat în perioada 26–30 noiembrie 2025, programul reunește invitați de prestigiu din Franța, Polonia, Germania, SUA, Romania, Grecia, Bulgaria și Republica Moldova, propunând o serie amplă de masterclassuri, prezentări de proiecte, întâlniri individuale, proiecții tematice și formate de networking. Scopul principal este consolidarea ecosistemului documentar local și deschiderea unor oportunități concrete pentru cineaștii emergenți și profesioniștii din regiune.
Toate evenimentele din cadrul Industry Program sunt gratuite, însă locurile sunt limitate, iar accesul la anumite activități se face doar pe bază de badge sau invitație. Participanții sunt încurajați să consulte programul complet online pe pagina MOLDOX Lab.
Locații:
Toate sesiunile vor fi susținute în limba engleză, facilitând dialogul internațional și schimbul de bune practici între participanți și invitați. Pentru mai multe detalii despre activitati Moldox Lab, ne urmariti pe paginile noastre:
https://moldoxlab.com
https://www.facebook.com/MoldoxLab
https://www.instagram.com/moldox.lab/
DESPRE INDUSTRY PROGRAM@MOLDOX
Programul este structurat pentru a acoperi nevoile diferitelor segmente ale industriei – de la studenți și cineaști debutanți, la regizori consacrați și profesioniști care dezvoltă proiecte documentare complexe. Publicul va avea acces la perspective variate asupra procesului creativ din documentar, modele de producție, tehnici de pitching, provocările filmării în zone de conflict sau cu acces restricționat, precum și tendințe actuale din cinematografia europeană.
Masterclassurile sunt susținute de profesioniști cu experiență în festivaluri majore, redacții internaționale, platforme de pitching și studiouri de producție. Programul este organizat cu sprijinul:
Agenția Națională pentru Tineret, ARTCOR, Thessaloniki International Documentary Festival, Balkan Documentary Center, Pitch the Doc, Casa de Fotografie, Goethe-Zentrum Chișinău.
Medicul anesteziolog-reanimatolog Boris Meșteșug a fost cercetat penal pentru viol, răpire, tentativă de viol și satisfacerea poftei sexuale în formă perversă asupra a două fetițe de 10 și 12 ani. S-a întâmplat în 2010 și 2011. Procurorii au cerut o pedeapsă de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis. După opt ani de judecată, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au hotărât în 2021 încetarea procesului, invocând „erori de procedură penală”, fără a examina pe fond acuzațiile de viol și abuz asupra copiilor. Informațiile se regăsesc într-o investigație a jurnaliștilor de la Rise Moldova.
Potrivit sursei citate, în toată această perioadă, Meșteșug a continuat să îngrijească pacienți în mai multe instituții medicale din Chișinău. În prezent, este reanimatolog în secția terapie intensivă la Spitalul Clinic de Psihiatrie din capitală și la Centrul Medical Extramed. Instituțiile medicale în care muncește Meșteșug au declarat că, la momentul angajării acestuia, nu a existat o sentință definitivă de condamnare pe numele său și că nu ar fi primit între timp nicio plângere de la pacienți. Ministerul Sănătății invocă prezumția nevinovăției.
Potrivit Rise Moldova, o femeie a relatat că, pe când avea 12 ani, a fost convinsă să urce în automobilul doctorului, care la acel moment avea 48 de ani. În mașină, acesta ar fi amenințat-o, s-a oprit într-un lan și ar fi abuzat-o sexual. Ulterior, i-ar fi spus să păstreze tăcerea și să se întâlnească din nou, promițându-i obiecte de valoare. Cazul a avut loc într-un sat din sudul țării, în toamna anului 2011. Ajunsă acasă, copila i-a povestit mamei că, deși fusese dezbrăcată, a reușit să se îmbrace și să fugă. După aproximativ o lună, bărbatul ar fi reapărut. O vânzătoare, în magazinul căreia acesta ar fi intrat, a notat numărul de înmatriculare al mașinii și a sunat la poliție. În aceeași zi, mama fetei a depus o cerere prin care solicita să nu fie investigat cazul, susținând că fiica ei ar fi inventat totul pentru a evita să fie certată că lipsise de acasă. După câteva luni, fata a plecat în România, într-un internat pentru copii defavorizați al unei organizații religioase.
O altă femeie a povestit că, pe când avea 10 ani, într-un sat apropiat de cel al primei victime, a fost abuzată sexual de un bărbat despre care știa doar că deținea o armă, avea o mașină și lucra ca medic. Copila a mărturisit, în cadrul audierilor, că au existat cel puțin patru cazuri de abuz sexual, care s-ar fi repetat în zilele următoare în mașina inculpatului.
După plângerea celei de-a doua victime, dosarul penal a fost redeschis în aprilie 2013. Odată cu el și cercetarea cazului primei victime. Cele două cauze au fost conexate într-un singur dosar, iar Boris Meșteșug a fost recunoscut drept bănuit. Trei luni mai târziu, a fost pus oficial sub învinuire. Boris Meșteșug a fost învinuit de viol și satisfacerea poftei sexuale în formă perversă asupra unei persoane sub 14 ani, profitând de imposibilitatea victimelor de a se apăra (cazul celei de-a doua victime), precum și răpirea unui copil și tentativă de viol (cazul primei victime). Procurorii au cerut o pedeapsă de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis. Meșteșug s-a declarat nevinovat, iar avocatul său a susținut că, dacă într-adevăr aceste fapte au fost comise, atunci a fost o altă persoană.
Potrivit sursei citate, după excluderea unor probe cheie care confirmau abuzurile asupra celor două fetițe, judecătorii au invocat Codul de procedură penală și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a argumenta respectarea drepturilor lui Boris Meșteșug. Au ales, însă, să ignore aceleași prevederi în raport cu victimele. Printre altele, au constatat că menționarea numelui Boris Meșteșug în ordonanța de urmărire penală înainte de obținerea probelor pe fapta de viol ar fi încălcat art. 6 CEDO – dreptul la un proces echitabil – și ar fi putut produce consecințe „foarte grave” asupra inculpatului.
L-a condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendarea pedepsei. Curtea de Apel Bălți a anulat condamnarea inițială, motivând că reluarea urmăririi penale a fost contrară legii. În mai 2019, completul de judecătoare din prima instanță a decis că procurorul care a redeschis urmărirea penală după ce-a apărut al doilea caz de abuz sexual nu avea, de fapt, dreptul s-o facă. Procesul penal a fost încetat fără ca instanța să se pronunțe asupra vinovăției sau nevinovăției inculpatului. În doar 11 luni, judecătorii Curții de Apel Chișinău au menținut fără modificări sentința primei instanțe. Procesul penal a fost declarat nul, din nou. În 2021, Curtea Supremă a închis definitiv procesul penal împotriva lui Boris Meșteșug. CSJ a constatat că instanțele de fond și de apel ar fi interpretat greșit procedura de reluare a urmăririi penale.
După pronunțarea deciziei, avocata Violeta Andriuța s-a implicat în apărarea primei victime. După decizia CSJ, avocata a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Rise Moldova susține că, în timpul documentării, a aflat despre alte două victime care ar fi fost abuzate sexual, fără ca părinții lor să știe.
Citește investigația integrală – aici.
Pierderile de peste 315 milioane de lei înregistrate de Energocom în 2023 au fost rezultatul unei decizii „politice” asumate de Consiliul de Administrație pentru a menține independența energetică a Republicii Moldova și a evita revenirea la gazul rusesc. Declarația a fost făcută pentru NewsMaker de Alexandru Slusari, membru al Consiliului, în reacție la auditul Curții de Conturi, care a identificat mai multe nereguli în gestionarea companiei de stat.
Potrivit Curții de Conturi, pierderile au apărut după ce Energocom a stabilit prețuri nereglementate la gaz sub costul real de achiziție. Slusari afirmă, însă, că această decizie a fost inevitabilă, în condițiile în care, la începutul anului 2023, compania cumpărase gaze la prețuri „exorbitante”, în baza unei hotărâri a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE). Pe durata stării de urgență, amintește el, Moldovagaz era obligată să procure gaze de la Energocom, însă cu o singură condiție: prețul trebuia să fie mai mic decât cel oferit de Gazprom.
„Situația era destul de complicată. În 2022 și în primul trimestru din 2023, gazul era scump, conform formulei Gazprom: 900 – 1000 de euro pentru mia de metri cubi. Din primăvara și vara lui 2023, prețul după formula Gazprom a început să scadă, dar noi aveam deja gaz cumpărat foarte scump. Ca urmare, ar fi trebuit să vindem gaz mai scump decât prețul Gazprom de atunci. Atunci trebuia să luăm decizia, dacă doriți, politică, pentru că erau două probleme: fie reveneam la Gazprom, fie puneam în dificultate Energocom. Gazul era deja procurat și dacă nu ar fi fost vândut, care era soarta lui? Plus, noi plăteam pentru stocare. După această formulă, situația ar fi fost critică pentru stabilitatea financiară a Energecomului”, a explicat Slusari.
În acest context, Consiliul a decis să vândă gazul sub costul de achiziție, „cu câțiva dolari mai ieftin decât prețul Gazprom”, pentru a preveni blocajele financiare și pentru a evita revenirea la gazul rusesc – decizie pe care Slusari o susține și astăzi.
„A trebuit să alegem între două rele: fie acceptam o pierdere de 300 de milioane, fie Energocom risca să fie exclus din ecuația pieței gazelor. (…) Peste câțiva ani, vedem că această decizie a fost absolut corectă. Atunci noi am putut să punem bazele stabilității Energecom, iar acum avem situația când doi ani la rând întreprinderea cumpără gaz la cele mai avantajoase prețuri și, totodată, aduce și venit”, a mai declarat Slusari.
În ceea ce privește stocul de securitate de gaze naturale, evaluat la circa 541,4 milioane de lei, care, conform auditului Curții „prezintă riscuri cantitative și calitative”, Slusari susține că problema, de fapt, nu ar ține atât de riscuri, cât de modul în care aceste stocuri sunt evaluate.
Energocom este responsabil, prin lege, de procurarea tuturor rezervelor strategice – atât stocul de stat necesar pentru minimum 15 zile în caz de întrerupere a livrărilor, cât și stocurile obligatorii de 15% pentru fiecare companie licențiată. Dificultatea, susține el, apare în stabilirea valorii acestor stocuri, în condițiile în care pe piața Republicii Moldova nu există experți independenți care să poată face evaluări periodice, iar situația este similară și în Ucraina.
„Trebuie să există o metodologie specială, din punctul meu de vedere, care să fie aprobată de către ANRE. Și Curte de Conturi ar trebui cumva, dincolo de recomandări, să spună și cum să facem chestia asta. Noi suntem în căutarea specialiștilor care să evalueze conform stocurile”, a mai declarat Slusari.
Slusari afirmă că Energocom va ține cont de recomandările Curții de Conturi și lucrează deja pentru a implementa soluțiile necesare.
***
Reamintim că, în 2023, Republica Moldova a reușit pentru prima dată în istoria sa să pună capăt dependenței totale de gazul rusesc furnizat de Gazprom. Începând de atunci, întregul volum necesar malului drept este importat prin România, prin conducta Iași–Ungheni–Chișinău, în mare parte din surse europene. Compania de stat Energocom a preluat rolul de principal achizitor pe piața angro, cumpărând gaze de pe piețele internaționale, în timp ce Moldovagaz a continuat să se ocupe de furnizarea și facturarea către consumatori.
Începând cu 1 septembrie, curent, Energocom a preluat integral și această funcție, după ce Moldovagaz – companie-fiică a concernului rus Gazprom – a rămas fără licență de furnizare a gazelor naturale în Republica Moldova. Decizia a fost luată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, în august. NewsMaker a explicat de ce a fost luată această decizie – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Camion plin cu arme la granița Moldovei cu România
— Drum lin spre ceruri, Ilie Ilașcu. Chișinăul l-a comemorat ca pe un erou
— Tone de pătrunjel și mărar cu pesticide, la un pas de a ajunge pe piața din Moldova
— Aeroportul Chișinău a început să alimenteze cu combustibil avioanele
— Ambasadorul Rusiei: nu există dovezi că drona era rusească
— Sandu cere un răspuns internațional unit după atacul Rusiei la Ternopol
— Ceban susține că redenumirea străzilor din Chișinău nu este de competența sa
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
Președinta Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au participat pe 20 noiembrie la ceremonia de rămas-bun organizată, la Palatul Național, în memoria lui Ilie Ilașcu. Oficialii au depus flori la un memorial dedicat acestuia.
„Ne luăm rămas-bun de la eroul nostru – Ilie Ilașcu, omul care şi-a pus viaţa în slujba Independenţei și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Cu capul sus, chiar dacă a fost amenințat și torturat, Ilie Ilașcu a apărat cu demnitate identitatea noastră națională și dreptul sfânt de a fi liberi. Este important să-i onorăm memoria, să învățăm din sacrificiul pe care l-a făcut şi să transmitem generațiilor următoare această lecție de curaj în lupta pentru libertate și independență. Dumnezeu să-l odihnească în pace”, a transmis premierul Munteanu pe rețelele de socializare, după ceremonia de rămas-bun.
La rândul său, Igor Grosu a scris că Ilie Ilașcu „va rămâne în memoria colectivă un simbol al luptei pentru suveranitatea și integritatea țării noastre”. „A avut o soartă grea și nedreaptă. Suntem datori să învățăm din lecția pe care ne-a transmis-o curajul lui”, a adăugat el.
Amintim că Ilie Ilașcu s-a stins din viață pe 17 noiembrie.
Acesta este înmormântat astăzi, 20 noiembrie, la Cimitirul Bellu din București.
În Republica Moldova, data de 20 noiembrie este zi de doliu național. Drapelele de stat sunt coborâte în bernă, iar instituțiile publice și cetățenii sunt îndemnați să păstreze un moment de reculegere în memoria lui Ilie Ilașcu.
Ilie Ilașcu s-a născut la 30 iulie 1952, în satul Taxobeni, raionul Fălești.
Încă din 1988 a devenit unul dintre fondatorii Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia. În 1992, Ilie Ilașcu a fost arestat abuziv în regiunea transnistreană, de persoane din Armata a 14-a a fostei URSS. Acesta a fost condamnat la moarte și ținut în detenție 9 ani. În urma unei presiuni internaționale imense, precum și a eforturilor diplomatice ale României, Ilie Ilașcu a fost eliberat pe 5 mai 2001.
Ilie Ilașcu a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova în două legislaturi: 1994 – 1998 și 1998 – 2000, precum și senator în România în două mandate: 2000 – 2004 și 2004 – 2008. Între 2001 și 2008, a fost membru titular al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din partea delegației României.
