AM DESCHIS Showroom — Premium Optica Familiei
Te invităm să descoperi primul nostru showroom, situat pe Ștefan cel Mare 115/1 (clădirea UBC).
Vei descoperi o selecție impresionantă și o gamă vastă de ochelari de la cele mai de top branduri.
Vino să ne vizitezi și găsește-ți ochelarii perfecti care să te pună în evidență!
Toată luna Octombrie — pâna la 40% reducere!
Judecătorii Stela Procopciuc și Vladislav Gribincea candidează pentru funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Dosarele celor doi vor fi examinate de plenul CSJ pe 8 octombrie. Menționăm că, potrivit legii, plenul CSJ urmează să propună Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) candidații la funcția de președinte care, în urma votului secret, au obținut cel puțin trei voturi.
Pe 8 octombrie, începând cu ora 13:00, va avea loc ședința plenului Curții Supreme de Justiție. Pe ordinea de zi este inclusă chestiunea privind alegerea candidaților pentru funcția de președinte și vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție.
Pe 6 octombrie, Curtea a anunțat că judecătorii Stela Procopciuc și Vladislav Gribincea au depus cereri pentru alegerea în calitate de candidat la funcția de președinte. Pentru funcția de vicepreședinte, cereri nu au fost depuse.
Stela Procopciuc a fost numită în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție în iunie 2024. Potrivit magistrat.md, în martie 2024, Stela Procopciuc a fost desemnată pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al Curții Supreme de Justiție până la completarea funcției în modul stabilit de lege. Procopciuc și-a început cariera în 1996, în calitate de ajutor interimar al procurorului raionului Făleşti, ulterior devenind ajutor al procurorului raionului Făleşti. În 1998, a devenit procuror adjunct la Procuratura raionului Făleşti, iar în 2000 – judecător la Judecătoria Făleşti. În 2005, a fost numită în funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2007 a fost numită, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Bălţi.
Vladislav Gribincea și-a început activitatea în funcția judecător la Curtea Supremă de Justiție în iulie 2024. Potrivit CuSens, Gribincea și-a început cariera profesională în 2022, în sectorul neguvernamental, în funcția de director de proiect în cadrul Asociației Obștești „Juriștii pentru drepturile omului”, unde a deținut, ulterior, și funcția de director economic și cea de președinte. În perioada anilor 2010-2022, a fost președinte al Asociației Obștești „Centrul de Resurse Juridice din Moldova”. Magistratul face parte din completul de judecată care examinează cauza penală în care fostul președinte, Igor Dodon, este cercetat penal pentru finanțarea ilegală a PSRM din partea unui grup criminal organizat, dosar numit generic „Kuliok”.
Potrivit legii, Curtea Supremă de Justiție are 20 de judecători. Este condusă de un președinte, care este asistat de un vicepreședinte. Președintele Curții Supreme de Justiție este selectat din rândul judecătorilor săi, în bază de merit, de către Consiliul Superior al Magistraturii. Plenul Curții Supreme de Justiție propune Consiliului Superior al Magistraturii candidații la funcția de președinte care, în urma votului secret, au obținut cel puțin trei voturi. Președintele Curții Supreme de Justiție este numit în funcție pentru un mandat de patru ani. Aceeași persoană poate fi numită în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție pentru cel mult două mandate.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Stoianoglo, candidatul secret al PAS la funcția de bașcan?
— Maia Sandu are un nou șef de cabinet
— Încă doi candidați, înregistrați în cursa pentru funcția de bașcan
— Mită pentru controale mai blânde: „Când sunt eu în tură, hotărăsc tot”
— Vicepretor reținut. Scandal între Ceban și polițiști
— Moldova nu va putea produce vin din „Isabella” și „Lydia” după aderarea la UE?
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!Seria Invisible Empires, expusă pe cinci continente, ajunge pentru prima dată în Republica Moldova
Chișinău, 6 octombrie 2026 – Galeria PLAI găzduiește, între 8 și 23 octombrie 2026, expoziția „Anatomy of Authority” a artistului finlandez Juha Arvid Helminen. Publicul din Chișinău va descoperi seria fotografică Imperii invizibile (Invisible Empires), expusă până acum pe cinci continente. Vernisajul are loc joi, 8 octombrie 2026, de la ora 19:00.
Trăim într-o reconfigurare a ordinii mondiale, în care cei mari își revendică dreptul de a-i absorbi pe cei mici și, în consecință, de a-i modela după propriile norme și principii, ceea ce face din solidaritatea celor mici o condiție a supraviețuirii politice.
Voalată în negru, seria Imperii invizibile (Invisible Empires) investighează nu doar redundanțe istorice, ci și reapariția acelorași structuri de putere sub forme noi: excluderea minorităților etnice și sexuale, controlul discursului public prin reducerea la tăcere a presei și evanescența separării legislativului de executiv.
Imperiile invizibile sunt pătrunse de elementele profane ale obedienței, care relevă faptul că unele regimuri nu se perpetuează doar prin abuz și constrângere, ci și prin ritualuri patetice din care se naște consimțământul. Fără acest spectacol, mecanismul puterii și-ar pierde orice valoare. În condiții de incertitudine și criză, idei care nu au nimic de-a face cu adevărul ne înconjoară și ne captează atenția.
Acest proiect fotografic traversează mai multe secole, însă ceea ce urmărește nu este succesiunea epocilor, ci continuitatea tehnicilor și a structurilor. Suveranul devine dictator, puterea pastorală a preotului migrează în producția de propagandă televizată, iar logica rămâne aceeași: puterea nu doar se concentrează, ci și fabrică subiecți docili, reducând cetățenii la corpuri utile într-o mașinărie disfuncțională. Cu cât regimul de adevăr se sprijină mai mult pe minciună și corupție, cu atât timpul istoric se degradează.
Despre artist
Juha Arvid Helminen este artist vizual finlandez. Seria Imperii invizibile a fost expusă pe cinci continente; la Galeria PLAI este prezentată pentru prima dată publicului din Republica Moldova.
Informații practice
Expoziție: „Anatomy of Authority”, Juha Arvid Helminen (Finlanda)
Perioadă: 8–23 octombrie 2026
Vernisaj: joi, 8 octombrie 2026, 19:00–22:00
Program: luni–vineri, 12:00–18:00
Loc: Galeria PLAI, str. Alexandru Pușkin 39, Chișinău
Intrare: liberă
Două nave comerciale au fost lovite de drone în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră, în dimineața zilei de 6 octombrie. Una dintre ele s-a scufundat, iar membrii echipajului sunt căutați. Cei 18 marinari de pe cealaltă navă au fost salvați, doi dintre ei fiind răniți, scrie Digi24, cu referire la Novinite și autoritățile bulgare.
Atacul a avut loc în jurul orei 03:00, în largul orașului Byala. Potrivit informațiilor prezentate de autorități, navele au fost lovite de drone maritime și aeriene.
Nava ALFA WATAN, sub pavilionul Togo, a suferit avarii grave și s-a scufundat. Echipajul unei nave care a intervenit în zonă, a găsit o barcă și trei plute de salvare răsturnate, precum și veste de salvare, însă niciun membru al echipajului nu a fost găsit.
Cealaltă navă, ABLE, care naviga sub pavilionul Palau, transporta grâu și a luat foc în urma atacului. Cei 18 membri ai echipajului – 11 cetățeni turci și șapte cetățeni indieni – au abandonat nava și au fost salvați. Doi marinari, unul cu arsuri și altul cu o leziune la cap, au fost preluați de o ambarcațiune a Marinei și au fost transportați la Varna pentru a primi îngrijiri medicale.
Premierul Bulgariei Rumen Radev a condamnat incidentul, calificându-l drept „un atac absolut inacceptabil în zona economică exclusivă a Bulgariei”. El a avertizat că atacurile asupra navelor civile afectează transportul maritim în Marea Neagră și duc la creșterea costurilor de asigurare.
Autoritățile bulgare continuă operațiunea de căutare și salvare și verifică dacă există scurgeri sau poluare în zonă. Circumstanțele atacului și cine se află în spatele acestuia urmează să fie stabilite.
Precizăm, incidentul are loc la doar o zi după ce o navă comercială s-a scufundat în Marea Neagră, în zona economică exclusivă a României, după ce la bord a izbucnit un incendiu. Două persoane și-au pierdut viața, iar 11 membri ai echipajului au fost salvați, anunțau autoritățile române pe 5 octombrie. Și în acest caz, martorii au declarat că nava ar fi fost lovită de două drone. Detalii – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
Valeriu Mija urmează să fie desemnat ambasador al Republicii Moldova în Belgia, Alexandru Codreanu – ambasador în Grecia, Angelica Munteanu – ambasador în Lituania, iar Vitalie Rusu – ambasador în Qatar. Candidaturile celor patru au fost avizate, pe 6 octombrie, de Comisia pentru politică externă a Parlamentului. Anunțul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Potrivit MAE, comisia pentru politică externă a Parlamentului a aprobat avizele consultative pozitive pentru candidaturile a patru ambasadori ai Republicii Moldova.
„Alexandru Codreanu urmează să fie desemnat în calitate de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Elenă; Angelica Munteanu – în calitate de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Lituania; Valeriu Mija – în calitate de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Regatul Belgiei; Vitalie Rusu – în calitate de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Statul Qatar”, a anunțat Ministerul.
Ce spune MAE despre cele patru candidaturi avizate
Alexandru Codreanu este diplomat de carieră, cu peste 30 de ani de experiență în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, și deține rangul diplomatic de ambasador. În prezent, conduce Direcția generală pentru cooperare cu Uniunea Europeană. A exercitat mandatele de ambasador al Republicii Moldova în Cehia și pe lângă Sfântul Scaun, precum și în Ungaria, fiind acreditat concomitent în Bosnia și Herțegovina, Croația și Slovenia. A reprezentat Republica Moldova la Comisia Dunării. Anterior, a fost consilier pentru politică externă și integrare europeană al prim-ministrului și a condus Direcția generală pentru cooperare bilaterală, precum și direcțiile OSCE și Consiliul Europei din cadrul ministerului.
Angelica Munteanu este diplomat de carieră, cu peste 18 ani de experiență în serviciul diplomatic, și deține rangul diplomatic de ministru-consilier. În prezent, ocupă funcția de ministru-consilier în cadrul Misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană și conduce echipa politică, responsabilă de dosarul negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE și de procesul de extindere al Uniunii Europene. Anterior, a activat în Direcția integrare europeană a Ministerului Afacerilor Externe și în ambasadele Republicii Moldova din Polonia și Cehia. Are experiență în cooperarea politică bilaterală și în relațiile cu UE în domeniul securității și apărării. Deține un masterat în drept internațional la Universitatea de Stat din Moldova.
Valeriu Mija are peste 30 de ani de experiență în domeniul securității naționale și internaționale, precum și al politicii de apărare. Din anul 2024, deține funcția de secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe. Anterior, a fost secretar de stat pentru politica de apărare și șef al Direcției politică de apărare și planificarea apărării din cadrul Ministerului Apărării. A activat în misiunile OSCE din Georgia și Kîrgîzstan, precum și în misiuni de monitorizare a alegerilor în mai multe state. Este doctor în științe politice și conferențiar universitar la ULIM. Deține un masterat în securitate internațională și relații civil-militare, obținut în SUA, și a urmat programe executive la Universitatea Harvard, Colegiul de Apărare NATO și Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall”.
Vitalie Rusu este diplomat de carieră, cu 29 de ani de experiență în serviciul diplomatic, și deține rangul diplomatic de ministru-plenipotențiar. În prezent, ocupă funcția de ambasador cu misiuni speciale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, responsabil de dosare privind reglementarea conflictului transnistrean, Comisia Unificată de Control și aspecte de securitate regională. De asemenea, gestionează dosarul privind politicile memoriei, inclusiv promovarea memoriei Holocaustului. A exercitat mandatul de ambasador al Republicii Moldova în Republica Cehă, fiind acreditat prin cumul pe lângă Sfântul Scaun. Anterior, a deținut funcții de conducere în cadrul ministerului și a activat în misiunile permanente ale Republicii Moldova pe lângă OSCE și Oficiul ONU la Viena. Deține un masterat în filosofie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
„Cei patru ambasadori își vor putea începe activitatea după finalizarea tuturor procedurilor legale, inclusiv numirea în funcție prin hotărâre de Guvern și decret prezidențial”, a precizat MAE.
