Prin gazele rusești este susținut separatismul? Platforma DA militează pentru diversificarea surselor energetice

Platforma Demnitate și Adevăr (DA) militează pentru  stabilirea unor tarife reale pentru toate tipurile de energie și diversificarea surselor energetice în contextul fortificării securității energetice a statului. Într-un briefing de presă din 3 iunie, președintele formațiunii, Andrei Năstase, a cerut guvernului să întreprindă măsuri privind asigurarea Moldovei cu gaze naturale din surse alternative celor din Federația Rusă.

„Prețurile de achiziție a gazelor naturale din Federația Rusă de către Republica Moldova sunt semnificativ mai mari decât cotațiile mondiale. Prețul spot conform HUBului CEGH din Austria, cel mai apropiat de Moldova, a scăzut la 53$ pentru 1000m3 de gaze naturale. A se compara cu 160 $ per 1000 m3, preț la care Moldova procură acum gazele naturale de la Gazprom. Este de trei ori mai mare!”, se arată într-un comunicat publicat de reprezentanții Platformei DA.

Politicienii consideră că explicațiile concernului Moldova Gaz, controlat de Gazprom, nu sunt plauzibile, iar ideea că formula actuală de calcul a prețului este mai convenabilă pentru Moldova decât stabilirea prețului în funcție de cotațiile spot, ar fi contestabilă.

„Conform raportului oficial al companiei mamă – Gazprom, la prețul contractelor de lungă durată față de prețul spot la o zi, Gazpromul a câștigat 47$ la 1000 m3, față de prețul spot la o lună 35$. La o asemenea diferență Moldova și cetățenii săi au pierdut anul trecut (ținând cont de volumul gazelor consumate pentru producerea energiei electrice de malul drept) aproape 120,0 mln $”, au subliniat reprezentanții formațiunii.

Platforma DA califică subiectul aprovizionării Moldovei cu gaze rusești drept subiect cu conotație politico-electorală, precum și drept un instrument economic pentru susținerea separatismului din stânga Nistrului. Mai mult, aceștia au remarcat că finalizarea construcției gazoductului de alternativă Iași-Chișinău a fost artificial tergiversată pe parcursul mai multor ani.

În acest context Platforma DA cere Guvernului informația minuțioasă referitor la următoarele și întreprinderea urgentă a măsurilor:
• de asigurare a Moldovei cu gaze naturale din surse alternative celor din Federația Rusă în baza contractelor spot, cu indicarea detaliilor privind politica de prețuri;
• eliminarea obstacolelor juridice în utilizarea rețelelor de gazoducte ale Moldova Gaz, în situația în care vor fi livrate gaze naturale din alte țări, decât Federația Rusă;
• capacitatea gazoductului Iași-Chișinău ca sursă alternativă de gaze naturale și posibilitatea extinderii acestuia, precum și a termenului estimativ de dare în exploatare a gazoductului și atingerii capacității sale maxime.

Precizăm că, în prezent, Gazprom furnizează gaze în Moldova la prețul de $168, în timp ce traderii ucraineni, care achiziționează gaze la bursele europene de gaze, le vând pe piața din Ucraina cu $70.

NM a analizat cum Moldova achiziționează gaze și cât de avantajos este în realitate.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Constantinov, primul mesaj public după ce a fost condamnat: „Nu ascund – nu vreau să merg la închisoare” VIDEO

La aproape două luni după ce a fost condamnat la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare și abuz în serviciu, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a venit cu primele declarații publice. Într-un mesaj video publicat pe 16 februarie pe rețelele de socializare, acesta spune că nu își dorește să execute pedeapsa și respinge acuzațiile împotriva sa. Mai mult, Constantinov, care este în continuare de negăsit, anunță că a contestat cu apel, pe 9 februarie, decizia primei instanțe. Ex-liderul APG cere public justiție independentă.

„Nu ascund, nu vreau să merg în închisoare din cauza unei decizii nedrepte. Având în vedere starea mea de sănătate, trebuie să fiu în contact cu medicul curant. Dar astăzi nu este vorba doar despre mine. Dacă citiți atent actele, este clar că dosarul nu este despre delapidarea bugetului. (…) 46 de milioane de lei au fost acordate nu statului, nu Fisc-ului, nu Ministerului Finanțelor. Este un litigiu economic între entități private. Cu toate acestea, pedeapsa este de 12 ani de închisoare”, a declarat Constantinov.

Fostul lider al Adunării Populare a Găgăuziei, care și-a anunțat demisia cu puțin timp înainte de pronunțarea sentinței și care, potrivit autorităților, s-ar afla în regiunea transnistreană – teritoriu necontrolat de autoritățile constituționale – spune că mesajul său nu este o cerere pentru „sprijin politic”, ci un apel la „o evaluare independentă” a cazului.

„Sunt gata să pun la dispoziția juriștilor și jurnaliștilor internaționali documentele, expertizele și materialele dosarului. Dacă Moldova merge cu adevărat pe calea europeană, atunci acest drum trebuie măsurat nu prin declarații, ci prin standardele justiției (…) Sunt sigur că dreptatea va triumfa”, a mai declarat Constantinov.

Amintim că Dmitri Constantinov a fost condamnat pe 26 decembrie 2025, prin decizia Judecătoriei Comrat, la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare și abuz în serviciu. Instanța a dispus, de asemenea, încasarea a peste 40 de milioane de lei din contul fostului lider al APG cu titlu de prejudiciu material și moral, precum și cheltuieli de judecată, și l-a privat de dreptul de a exercita funcții publice pentru o perioadă de 5 ani.

Constantinov nu a fost prezent la pronunțarea sentinței. Judecătoria a dispus darea sa în căutare și aplicarea arestului preventiv din momentul reținerii. Ulterior, Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat inițierea unui dosar de căutare pentru localizarea și reținerea acestuia.

Pe 29 decembrie, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei „s-a deplasat în direcția regiunii transnistrene”. A doua zi, informația a fost confirmată de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, care a precizat că Constantinov ar fi schimbat trei mijloace de transport pentru a ajunge în regiunea din stânga Nistrului. Potrivit autorităților, acesta ar fi intrat în regiune pe 25 decembrie, cu o zi înainte de pronunțarea sentinței.

Cazul nu este singular. În 2025, și foștii deputați afiliați fugarului condamnat Ilan Șor, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au părăsit teritoriul controlat de autoritățile constituționale înainte de a fi condamnați la închisoare pentru fapte de corupție și finanțare ilegală a partidelor. Conform informațiilor oferite de autorități, ambii s-ar ascunde, la rândul lor, în regiunea transnistreană.

În acest context, președinta Maia Sandu a cerut modificări legislative pentru a preveni eschivarea persoanelor condamnate de la executarea pedepselor. Potrivit șefei statului, simpla interdicție de a părăsi Republica Moldova nu este suficientă, în condițiile existenței unei regiuni aflate în afara controlului autorităților constituționale.

La sfârșitul lunii ianuarie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că Legislativul ar putea examina și vota, în sesiunea de primăvară, modificări la lege menite să împiedice fuga persoanelor condamnate în regiunea transnistreană.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: