Miniștrii mediului Moldova și Ucraina
Miniștrii mediului Moldova și Ucraina

Problemele de mediu dintre Republica Moldova și Ucraina vor fi rezolvate mai ușor grație unui acord

Republica Moldova și Ucraina au semnat Acordul privind implementarea Convenției de la Espoo, care are drept scop prevenirea, reducerea și monitorizarea impactului negativ asupra mediului în context transfrontalier. La evenimentul desfășurat pe 15 august la Odesa, au participat ministrul Mediului din Republica Moldova, Sergiu Lazarencu, și omologul său ucrainean, Ruslan Streleț.

Prin acest acord, Moldova și Ucraina se angajează să ia toate măsurile necesare pentru a preveni, reduce și minimiza potențialul impact transfrontalier asupra mediului, a declarat Sergiu Lazarencu.

Este un angajament comun care vine să asigure implementarea eficientă a unor politici de mediu sustenabile și sănătoase pentru generațiile viitoare. Războiul crunt și nedrept al Rusiei în Ucraina provoacă pierderi de vieți omenești, afectează economia și deopotrivă mediul. Efectele negative în urma distrugerii mediului nu se limitează la hotare. Vom lucra împreună pentru a diminua efectele negative asupra mediului și ne vom asigura că toate proiectele sociale, economice și de infrastructură vor fi dezvoltate fără a compromite natura”, afirmă ministrul.

Prin acordul semnat, Ucraina și Republica Moldova vor evita problemele de mediu la frontieră, a afirmat ministrul Protecției Mediului și Resurselor Naturale al Ucrainei, Ruslan Streleț. El a subliniat că această colaborare va preveni situații similare cu cele întâmpinate de Ucraina în relația cu România, legate de construcția canalului Dunăre-Marea Neagră.

„Acum avem o procedură de consultare clar definită în cazul în care una dintre părți planifică un proiect care poate avea un impact transfrontalier asupra mediului. Acest lucru ne va ajuta nu doar să avem grijă împreună de mediul înconjurător, ci și să evităm cazurile problematice, precum în cazul construcției canalului Dunăre-Marea Neagră. Rezolvarea acestei dispute dintre Ucraina și România a durat 20 de ani. În decembrie 2023, statele noastre au închis în sfârșit această problemă. Ucraina și Moldova nu pot permite cazuri similare pe drumul către UE”, spune ministrul ucrainean al mediului.

Extinderea Complexului Hidroenergetic de la Novodnestrovsk și planul de construire a încă șase hidrocentrale pe Nistru de către Kiev au stârnit nemulțumirea activiștilor de mediu din Republica Moldova. Cele două guverne, ale Moldovei și Ucrainei, încearcă să rezolve aceste dispute printr-o comisie mixtă de mediu, beneficiind de sprijinul Uniunii Europene.

***
Convenția Espoo a fost adoptată la 25 februarie 1991, la Espoo, Finlanda, și a intrat în vigoare la 10 septembrie 1997. Până la sfârșitul anului 2005, 41 de țări, inclusiv Republica Moldova, deveniseră membre ale acestei convenții. La a doua întâlnire, statele participante au adoptat un amendament ce permite și țărilor non-UNECE să devină părți la Convenție.

Scopul principal al Convenției de la Espoo este de a sprijini dezvoltarea durabilă, promovând cooperarea internațională în evaluarea impactului transfrontalier al unor potențiale activități asupra mediului. Aceasta se concentrează pe activitățile care pot afecta negativ mediul din statele vecine, având obiective de prevenire, atenuare și monitorizare a acestor daune.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Captură video

Sandu, despre atacurile la adresa sa: „Uneori te întrebi – cât trebuie să mai asculți asemenea tâmpenii? Apoi îți trece”

Președinta Maia Sandu recunoaște că nu îi este ușor să ignore falsurile și acuzațiile lansate la adresa sa, însă spune că încearcă să se concentreze pe munca sa și pe oamenii „cumsecade ai acestei țări”, pentru care lucrează. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Jurnal Politic”, pe 5 august.

Întrebată cât de mult o afectează falsurile care sunt răspândite despre ea, șefa statului a recunoscut că există momente în care se întreabă „cât trebuie să mai asculte asemenea tâmpenii”.

„Depinde ce fel de falsuri, dar e adevărat că uneori ajungi în situația să te întrebi – cât trebuie să mai asculți asemenea tâmpenii la adresa ta? Apoi îți trece și te concentrezi pe lucruri importante. Știi că ești aici pentru un timp limitat, nu stă nimeni aici pentru 100 de ani și oricât de greu ar fi, e totuși un timp limitat și în acest timp limitat trebuie să faci tot ce poți, ce trebuie, pentru oamenii cumsecade a acestei țări”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a spus că, atunci când este ținta unor acuzații false și acestea o supără, încearcă să își amintească motivul pentru care se află în funcție.

„Eu când mă supăr pe tot felul de acuzații false, revin la ideea că eu totuși lucrez nu pentru cei care vin cu acuzații – bine, când adoptăm politici sau iau decizii, sunt pentru toți – dar mie mi-e mai ușor când mă gândesc că totuși lucrez pentru oamenii cumsecade ai acestei țări. Și ei sunt mai mulți”, a mai declarat șefa statului.

Amintim că, în mandatul Maiei Sandu, Republica Moldova a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană și a organizat referendumul constituțional privind integrarea europeană. În această perioadă, în special în anii electorali, șefa statului a fost ținta unor campanii intense de dezinformare, alimentate în special de rețele pro-Kremlin și de grupări afiliate oligarhului fugar Ilan Șor. Printre falsurile răspândite s-au numărat acuzații de corupție, informații fabricate despre viața personală și sănătate, precum și afirmații că ar fi „marioneta Occidentului” sau că ar pregăti fraudarea alegerilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: