Parlamentul Republicii Moldova

Procedura de numire și alegere a membrilor CSM și CSP a fost modificată

Proiectul de lege pentru modificarea mai multor acte normative, care să permită schimbarea procedurii de numire și alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), a fost aprobat, în lectură finală, cu 57 de voturi.

Proiectul detaliază modul de alegere a membrilor judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii. Adunarea Generală a judecătorilor va alege șase judecători membri ai CSM, patru din cadrul judecătoriilor și câte unul din cadrul curților de apel și al Curții Supreme de Justiție. CSM va anunța alegerile cu cel puțin două luni înainte. Candidații pentru aceste funcții se vor înscrie în alegeri cu cel puțin patru săptămâni până la Adunarea Generală a Judecătorilor.

Legea reintroduce cerințele pentru candidații judecător – activitatea efectivă în calitate de judecător timp de trei ani și nesancționarea disciplinară în ultimii trei ani.

De asemenea, deputatul din Fracțiunea PAS, Sergiu Litvinenco, a înaintat un amendament, care prevede că trei membri ai CSM, din rândul profesorilor de drept titulari, vor fi numiți de Parlament cu votul majorității simple, la propunerea Comisiei juridice, numiri și imunități. Numărul profesorilor titulari a fost ridicat de la doi la trei, pentru a asigura că în CSM sunt 12 membri.

Documentul mai prevede introducerea unui mecanism echitabil de identificare a judecătorilor supleanți. Aceștia nu vor mai trebui să candideze pe o listă paralelă. Ei vor fi considerați următorii candidați în concurs care nu au acces în CSM. Ei vor suplini diferența de mandat, în ordinea descrescătoare a voturilor obținute. De asemenea, numărul judecătorilor supleanți nu va fi limitat, cum este în prezent.

Proiectul conține prevederi similare în ceea ce privește alegerile în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor. Astfel,  CSP va anunța data convocării ședinței cu cel puțin două luni înainte de data ședinței, iar participarea la Adunarea Generală poate avea loc și online. Poate fi ales candidatul care are o vechime în funcție de procuror de cel puțin 3 ani efectiv lucrați și nu a fost sancționat disciplinar, în ultimii 3 ani.

În proiect se stabilește și modul de organizare a Adunării Generale a Judecătorilor. Astfel, participarea la adunare poate avea loc și prin teleconferință. De asemenea, proiectul introduce posibilitatea folosirii votului electronic, în cazuri extraordinare, cum ar fi pandemia, însă acest fapt urmează să fie reglementat de Adunarea Generală a Judecătorilor.

În ajun, procurorul general Alexandr Stoianoglo a criticat dur inițiativele legislative elaborate de PAS și care vizează activitatea Procuraturii. Acesta a calificat inițiativele drept „populiste”.

„Potrivit modificărilor, PG rămâne în componența CSM, dar este exclusă din CSP. Unde e logica?  […] În afară de asta, potrivit Constituției, procurorii trebuie să constituie majoritatea în Consiliu. Pe mine și pe procurorul Găgăuziei vor să ne excludă intenționat, pentru a micșora numărul procurorilor din Consiliu. Vom avea un Consiliu politizat, care va promova o agendă politică, nu o agendă a procurorilor”, a precizat Stoianoglo.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Comisie de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. Propunerea unui deputat PAS: membri – și jurnaliști de investigație

Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Dinu Plîngău, a anunțat că va propune crearea unei comisii de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. Potrivit deputatului, membrii comisiei ar trebui să fie nu doar deputați, ci și jurnaliști de investigație, precum și delegați ai Centrului Național Anticorupție (CNA) și ai Serviciului Fiscal de Stat. Plîngău a menționat că inițiativa sa, pe care o va propune pe 2 iulie, a fost susținută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu.

Plîngău a declarat că, în timpul unei discuții cu președintele Parlamentului, a venit cu inițiativa de a crea o comisie de anchetă pe activitatea întreprinderilor de stat.

„După mine, trebuie de lucrat pe trei dimensiuni: angajări, profitabilitatea acestora și situația întreprinderilor aflate în procedura de insolvabilitate. Membri ai Comisiei să fie nu doar deputați din toate fracțiunile, dar și jurnaliști de investigație, cât și delegați de la CNA și FISC. Domnul Grosu a susținut inițiativa. (…) Trebuie să facem curat în întreprinderi, iar curățenia să fie maxim de transparentă”, a comunicat Plîngău pe o rețea de socializare, adăugând că va propune crearea comisiei în ședința plenară din 2 iulie.

***

Amintim că, pe 1 iulie, președinta Maia Sandu a solicitat verificarea tuturor întreprinderilor de stat pentru a se stabili modul în care sunt utilizați banii publici. De asemenea, a îndemnat Serviciul Fiscal de Stat și CNA să verifice legalitatea acțiunilor, „indiferent de partid, rudenie sau alte legături”, precizând că orice sumă obținută abuziv trebuie returnată statului. Detalii AICI.

Solicitarea a venit după ce întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal în ultimele zile. O investigație a Ziarului de Gardă a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI

Ulterior, politicianul Dragoș Galbur a afirmat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost numită la întreprindere fără concurs public, ca purtător de cuvânt, menționând un salariu de peste 70.000 de lei și lipsa prezenței la locul de muncă. Taburceanu a confirmat angajarea, precizând că prestează servicii de comunicare. Totodată, a spus că salariul său este de 25.700 de lei, plus „suplimente pentru stagiu și volum de lucru”. RISE a scris că aceasta a fost angajată în iunie 2025 și ar fi fost plătită cu peste 75.000 de lei lunar în 2025 și peste 120.000 de lei în 2026. Pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat că și-a depus cererea de eliberare din funcție și a menționat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu. Detalii AICI

Pe 30 iunie, în spațiul public au apărut critici privind remunerarea secretarei de stat de la Ministerul Energiei, Carolina Novac, de peste 2 milioane de lei pentru activitatea în Consiliul de Observatori al Moldovagaz. În reacție, Novac a declarat că nivelul plăților nu este stabilit de ea și că a fost aprobat încă din 2014, iar încercările de reducere au fost blocate de Gazprom, acționarul majoritar. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: