Parlamentul Republicii Moldova

Procedura de numire și alegere a membrilor CSM și CSP a fost modificată

Proiectul de lege pentru modificarea mai multor acte normative, care să permită schimbarea procedurii de numire și alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), a fost aprobat, în lectură finală, cu 57 de voturi.

Proiectul detaliază modul de alegere a membrilor judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii. Adunarea Generală a judecătorilor va alege șase judecători membri ai CSM, patru din cadrul judecătoriilor și câte unul din cadrul curților de apel și al Curții Supreme de Justiție. CSM va anunța alegerile cu cel puțin două luni înainte. Candidații pentru aceste funcții se vor înscrie în alegeri cu cel puțin patru săptămâni până la Adunarea Generală a Judecătorilor.

Legea reintroduce cerințele pentru candidații judecător – activitatea efectivă în calitate de judecător timp de trei ani și nesancționarea disciplinară în ultimii trei ani.

De asemenea, deputatul din Fracțiunea PAS, Sergiu Litvinenco, a înaintat un amendament, care prevede că trei membri ai CSM, din rândul profesorilor de drept titulari, vor fi numiți de Parlament cu votul majorității simple, la propunerea Comisiei juridice, numiri și imunități. Numărul profesorilor titulari a fost ridicat de la doi la trei, pentru a asigura că în CSM sunt 12 membri.

Documentul mai prevede introducerea unui mecanism echitabil de identificare a judecătorilor supleanți. Aceștia nu vor mai trebui să candideze pe o listă paralelă. Ei vor fi considerați următorii candidați în concurs care nu au acces în CSM. Ei vor suplini diferența de mandat, în ordinea descrescătoare a voturilor obținute. De asemenea, numărul judecătorilor supleanți nu va fi limitat, cum este în prezent.

Proiectul conține prevederi similare în ceea ce privește alegerile în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor. Astfel,  CSP va anunța data convocării ședinței cu cel puțin două luni înainte de data ședinței, iar participarea la Adunarea Generală poate avea loc și online. Poate fi ales candidatul care are o vechime în funcție de procuror de cel puțin 3 ani efectiv lucrați și nu a fost sancționat disciplinar, în ultimii 3 ani.

În proiect se stabilește și modul de organizare a Adunării Generale a Judecătorilor. Astfel, participarea la adunare poate avea loc și prin teleconferință. De asemenea, proiectul introduce posibilitatea folosirii votului electronic, în cazuri extraordinare, cum ar fi pandemia, însă acest fapt urmează să fie reglementat de Adunarea Generală a Judecătorilor.

În ajun, procurorul general Alexandr Stoianoglo a criticat dur inițiativele legislative elaborate de PAS și care vizează activitatea Procuraturii. Acesta a calificat inițiativele drept „populiste”.

„Potrivit modificărilor, PG rămâne în componența CSM, dar este exclusă din CSP. Unde e logica?  […] În afară de asta, potrivit Constituției, procurorii trebuie să constituie majoritatea în Consiliu. Pe mine și pe procurorul Găgăuziei vor să ne excludă intenționat, pentru a micșora numărul procurorilor din Consiliu. Vom avea un Consiliu politizat, care va promova o agendă politică, nu o agendă a procurorilor”, a precizat Stoianoglo.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

RTE

Bulgaria: Partidul ex-președintelui Rumen Radev câștigă alegerile parlamentare

Partidul „Bulgaria Progresistă”, condus de ex-președintele Rumen Radev, a câștigat detașat alegerile parlamentare, care s-a desfășurat duminică, 19 aprilie. Formațiunea a obținut 44,7% din voturile exprimate, conform rezultatelor preliminare.

După numărarea a 91,68 % din voturi, rezultatele preliminare arată că „Bulgaria Progresistă” a obținut 44,7% din sufragii, ceea ce a depășit estimările sondajelor și este unul dintre cele mai solide rezultate obținute de un singur partid în ultimele două decenii.

Formațiunea lui Rumen Radev este urmată la mare distanță de „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică”, cu 14,2%, și partidul GERB, care a dominat mult timp scena politică națională și este condus de ex-premierul Boiko Borisov, cu 13%.

Rumen Radev, fost pilot de avion de vânătoare, a fost președintele Bulgariei în perioada 2017-2026. El a demisionat în ianuarie pentru a participa la alegerile parlamentare, declanșate de demisia guvernului pe fondul protestelor de masă în decembrie 2025.

Acesta și-a construit reputația politică poziționându-se drept un opozant al legăturilor dintre mafie și politică.

Radev este considerat un politician pro-rus, din cauza pozițiilor sale față de Rusia și invazia împotriva Ucrainei. Acesta nu susține livrările de armament către Ucraina și susține că peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal în 2014 de Moscova, este „rusă”.

În declarațiile făcute după alegerile parlamentare, Radev a prezentat dorința sa de dialog cu Federația Rusă ca făcând tot mai mult parte din curentul principal european. El a susținut că diplomația cu Moscova va fi necesară nu doar pentru a construi o nouă arhitectură de securitate pe continent, ci este esențială și în ceea ce privește costurile energiei și competitivitatea industrială. De asemenea, în timpul campaniei electorale, Radev lăsat să se înțeleagă că ar prefera importurile de petrol ieftin din Rusia.

Potrivit Politico, deși aceste poziții l-au ajutat să-și consolideze o bază de susținere pe plan intern, Rumen Radev a evitat confruntarea directă cu Occidentul și, în general, s-a aliniat principalului curent european atunci când a participat la reuniunile Consiliul European de la Bruxelles în calitate de președinte.

Fondurile europene sunt vitale pentru cea mai săracă țară membră a Uniunea Europeană, iar liderii bulgari au evitat în mod tradițional orice gesturi provocatoare la Bruxelles, în stilul premierului ungar în exercițiu Viktor Orban.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: