Procuratura a dezvăluit sumele depistate acasă la mama lui Igor Dodon. Este învinuită de complicitate

Mama fostului președinte al țării, Igor Dodon, a fost citată la Procuratură, pe 15 iulie, pentru a-i fi înaintată învinuirea în săvârșirea infracțiunii de complicitate la îmbogățirea ilicită – dosar în care figurează Igor Dodon, soția sa, Galina Dodon și fratele fostei prime doamne, Petru Merineanu. Potrivit Procuraturii Generale (PG), se întâmplă după ce, în urma perchezițiilor efectuate la aceasta, au fost depistate și ridicate din safeu mijloace bănești în sumă de aproximativ 690 mii lei, peste 17 mii euro și o mie de dolari.

„În rezultatul perchezițiilor la domiciliului mamei ex-președintelui au fost depistate și ridicate din safeu mijloace bănești în sumă de 689 600,00 lei; 17 005,00 Euro și 1000,00 Dolari SUA, proveniența cărora urmează a fi cercetată”, anunță PG.

Potrivit comunicatului, suma de 17 005,00 Euro, depistată la domiciliul mamei învinuitului, se afla chiar într-un plic de hârtie cu sigla unui partid politic, la care a avut apartenență fostul președinte de stat.

După ce socialiștii au criticat decizia procurorilor anticorupție de a o cita pe mama fostului șef de stat la Procuratură, PG a venit cu o reacție, în care menționează că procedura nu atentează la drepturile și libertățile persoanelor, dar au scopul de a oferi posibilitatea martorilor de a relata cele cunoscute în legătura cu faptele anchetate. Potrivit PG, pentru persoanele învinuite, această procedură oferă și asigură realizarea eficientă a dreptului de apărare.

De menționat că, PSRM a emis un comunicat în care au calificat drept „un pas josnic și inuman” citarea mamei lui Igor Dodon la Procuratură. Aceștia au declarat că acțiunea are drept scop să pună presiune asupra partidului.

Amintim că pe 24 mai, Procuratura Generală a anunțat că pe numele lui Igor Dodon a fost deschis un dosar de corupere pasivă, îmbogățire ilegală, trădare de patrie și acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală. Investigația ține de o înregistrare video în care Dodon a primit o sacoșă de la Vladimir Plahotniuc. În dosarul „Kuliok” este vizat și fratele Galinei Dodon, Petru Merineanu, care a fost plasat în arest în Penitenciarul nr. 13, precum și soția fostului șef al statului, Galina Dodon, căreia i se încriminează complicitate la îmbogățire ilicită.

Igor Dodon pledează nevinovat și califică dosarul deschis pe numele său drept unul „la comandă”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: