Marina Tauber
Максим Андреев, NewsMaker

Procuratura cere ridicarea imunității parlamentare a deputatei Marina Tauber, în vederea arestării pentru acceptarea finanțării ilegale

Procuratura Generală a trimis 3 cereri în adresa Parlamentului prin care solicită ridicarea imunității parlamentare a deputatei Partidului „ȘOR”, Marina Tauber. Aceasta este suspectată de acceptarea cu bună știință a finanțării din partea unui grup criminal.

Potrivit primei cereri de ridicare a imunității, Tauber este bănuită de „acceptarea cu bună știință a finanțării concurentului electoral din partea unui grup criminal organizat în formă prelungită” în perioada campaniei electorale în cadrul alegerilor locale noi pentru funcția de primar a mun. Bălți din 21 noiembrie 2021.

O altă cerere de ridicare a imunității parlamentare a Marinei Tauber vizează cauza penală privind „acceptarea cu bună știință a finanțării Partidului politic din partea unui grup criminal organizat, inclusiv în perioada 13.07. 2022-01.05.2023”.

Cea de-a treia cerere de ridicare a imunității Marinei Tauber se referă la „săvârșirea infracțiunii de falsificare a rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale în perioada alegerilor locale pentru funcția de primar a mun. Bălți din 21 noiembrie 2021″.

Cererile Procuraturii Generale a fost citite de șeful legislativului, Igor Grosu, în debutul ședinței plenare din 25 mai. Conform procedurii, cererile și materialele prezentate de procurorul general interimar au fost transmise Comisiei juridice, numiri și imunități, care urmează să se convoace în ședință și să prezinte în plen raportul pe marginea examinării cererilor.

***

Amintim că Marina Tauber a fost reținută pe 1 mai, la Aeroportul Internațional Chișinău. Deputata planifica să plece în Israel. Procuratura Anticorupție declara că la baza reținerii „a stat ordonanța procurorului din Procuratura Anticorupție, emisă tot astăzi, pe motiv că învinuita a încălcat condițiile prevăzute de măsurile preventive aplicate în privința ei”.

Pe 2 mai, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, au decis că Marina Tauber revine în arest la domiciliu pentru următoarele 20 de zile.

***

Parlamentara este acuzată de falsificarea raportului privind gestiunea financiară a partidului pentru semestrul I al anului 2022, în intenția de a ascunde volumul mijloacelor financiare acumulate și volumul mijloacelor utilizate. Potrivit cererii de ridicare a imunității, Tauber este acuzată, de asemenea, că ar fi acceptat cu bună știință finanțarea Partidului Politic „Șor” din partea unui grup criminal organizat.

Aleasa poporului nu recunoaște acuzațiile care i se impută și pledează nevinovată. Potrivit ei, dosarul a fost pornit pe numele său „la comandă”. Tauber acuză PAS și Președinția că și-ar fi „subjugat justiția”. La rândul lor, reprezentanții guvernării resping acuzațiile alesei poporului și declară că „așteaptă o finalitate în acest caz”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: