Максим Андреев/NewsMaker

Procuratura Generală dezminte speculațiile privind extrădarea lui Plahotniuc: „Instituțiile statului au acționat corect și legal”

Procuratura Generală dezminte informațiile apărute în spațiul public privind procedura de extrădare a lui Vladimir Plahotniuc, precizând că toate acțiunile autorităților moldovene au fost întreprinse „corect și legal, în conformitate cu legislația națională și tratatele internaționale aplicabile”. Instituția a precizat că următoarele etape revin autorităților elene, care vor transmite cererile de extrădare către instanța de judecată, iar decizia finală și definitivă va fi adoptată de Ministerul Justiției al Republicii Elene.

„Instituțiile statului au întreprins toate acțiunile în mod corect și legal, în strictă conformitate cu competențele autorităților centrale responsabile în materie de extrădare, potrivit legislației naționale și obligațiilor asumate prin tratatele internaționale aplicabile”, se menționează în comunicatul emis de instituție.

Totodată, Procuratura subliniază că procesul s-a desfășurat cu respectarea „regulii specialității”, conform căreia persoana extrădată poate fi trasă la răspundere doar pentru faptele indicate în cererile de extrădare admise de statul solicitat.

Potrivit instutuției, procurorii de pe lângă Curtea de Apel Atena i-au adus la cunoștință lui Vladimir Plahotniuc cele două cereri suplimentare de extrădare — depuse de Ministerul Justiției la 04.08.2025 și de Procuratura Generală la 08.08.2025.

„Următoarele etape țin exclusiv de competența autorităților elene, respectiv transmiterea cererilor către instanța de judecată și pronunțarea hotărârilor aferente. Deocamdată nu a fost stabilită data ședințelor de judecată. Este de subliniat că, pentru toate cele trei cereri de extrădare, decizia finală și definitivă va fi adoptată de Ministerul Justiției al Republicii Elene”, mai subliniază Procuratura.

Aceasta a precizat că doar după comunicarea oficială a acestor hotărâri, autoritățile de la Chișinău vor putea acționa pentru preluarea lui Plahotniuc.

„Unele declarații publice recente pe acest subiect nu corespund adevărului, afectează credibilitatea juridică a apărătorilor și riscă să tensioneze inutil opinia publică. Reiterăm că, în procedurile internaționale, respectarea strictă a tuturor prevederilor tratatelor internaționale este esențială pentru atingerea obiectivului principal – garantarea supremației legii”, precizează Procuratura.

Amintim că ieri, 19 august, avocatul Lucian Rogac a declarat, într-o postare pe Facebook, că „Ministerul Justiției de la Chișinău ar folosi diverse tertipuri juridice, pentru a întârzia cât mai mult extrădarea lui Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova”.

Ulterior, Ministerul Justiției a dezmințit acuzațiile menționând că „repetarea acestor narațiuni nu au legătură cu realitatea și cu procedurile legale existente”. „Ministerul Justiției și Procuratura Generală au acționat în strictă conformitate cu legislația națională și Convenția europeană de extrădare”, a mai precizat instituția.

Astăzi, Lucian Roga a spus că instanța de apel din Atena a acceptat extrădarea clientului său și în celelalte două cereri înaintate de autoritățile moldovenești.

„Ministerul Justiției din Moldova a fost nevoit ieri să completeze dosarul de extrădare, iar astăzi ambele cereri – cea a Procuraturii Generale și cea a Ministerului Justiției – au fost conexate și au fost examinate într-o singură procedură, într-o singură ședință. La această ședință, Vladimir Plahotniuc a reconfirmat acceptul său de a fi extrădat în Republica Moldova. Acum totul depinde de autoritățile din Moldova: să nu mai pună piedici și să nu înainteze noi cereri artificiale”, a menționat avocatul.

***

Amintim că Vladimir Plahotniuc și fostul deputat democrat Constantin Țuțu au fost reținuți pe 22 iulie pe un aeroport din Grecia, în timp ce încercau să părăsească țara cu destinația Dubai. La nici 24 de ore, și autoritățile ruse au transmis o solicitare în care cere ca Plahotniuc să fie extrădat Moscovei.

Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat pentru presa din România că Plahotniuc ar urma să fie extrădat în Moldova, și nu în Rusia, chiar dacă și Moscova a cerut extrădarea sa, la o zi de la reținerea în Grecia. Potrivit lui Cernăuțeanu, prioritate are țara care a depus prima solicitare, în cazul de față Moldova.

Pe 24 iulie, Poliția anunță a anunțat că, în urma reținerii lui Plahotniuc și Țuțu, au fost ridicate mai multe documente ce indică folosirea unor identități multiple. Actele, eliberate de mai multe state, conțin nume, fotografii și date de naștere diferite – unele fiind emise chiar de același stat, dar pentru identități diferite.

Precizăm că fostul lider democrat este cercetat penal în Republica Moldova pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în conformitate cu Codul penal al Republicii Moldova, precizează PG.

Pe 24 iulie, Procuratura Generală anunță că a transmis autorităților din Grecia cererea oficială de extrădare a lui Vladimir Plahotniuc.

Autoritățile de la Chișinău își exprimă încrederea că partea elenă va da curs solicitării și îl va preda justiției din Republica Moldova, pentru ca Plahotniuc să răspundă în fața legii pentru faptele de care este acuzat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Transnistria la vot: numărul de secții pe malul drept și prezența alegătorilor în 30 de ani

Cetățenii din stânga Nistrului cu drept de vot au participat la toate scrutinele parlamentare și prezidențiale din Republica Moldova începând cu anul 1994, însă prezența lor la urne a variat considerabil de-a lungul anilor. A oscilat, de asemenea, și numărul secțiilor de votare deschise pentru alegătorii din regiunea transnistreană, amplasate în Zona de Securitate și în localitățile apropiate, arată datele Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT).

Astfel, la primele două scrutine organizate după independență (1994 și 1996), aproximativ 9.000 de cetățeni din stânga Nistrului și-au exercitat dreptul de vot. Atunci, pentru aceștia au fost deschise 15 și, respectiv, 13 secții de votare. Între 1998 și 2009, prezența la vot a scăzut constant, fiind consemnat un minim istoric: mai puțin de 5.000 de alegători și doar 8 secții de votare – cel mai mic număr din acea perioadă.

Situația s-a schimbat la alegerile prezidențiale din 2016. Dacă în primul tur au votat mai puțini cetățeni, în turul doi – când în competiție au rămas Igor Dodon și Maia Sandu – numărul alegătorilor din stânga Nistrului a urcat la peste 17.000, aproape dublu față de primul tur. Pentru ambele tururi au fost deschise 30 de secții de votare.

În 2019, la alegerile parlamentare, s-a înregistrat un record: 36.034 de voturi și 47 de secții de votare – cel mai mare număr până în prezent. Ulterior, cifrele au început să scadă treptat.

De exemplu, în 2020, la primul tur al prezidențialelor au votat mai puțin de 15.000 de persoane. În turul doi – în care au ieșit învingători, din nou, Maia Sandu și Igor Dodon – au votat aproape de două ori mai mult – 32 de mii. Totuși, mai puțini decât în 2019. Și numărul secțiilor de votare a fost mai mic – 42 față de 47.

La alegerile parlamentare anticipate din 2021 au votat mai puțin de 30.000 de alegători din regiunea transnistreană, iar la prezidențialele din 2024 – aproximativ 26.000. În această perioadă a scăzut și numărul secțiilor deschise – de la 41, în 2021 la doar 30, în 2024.

ADEPT

Datele prezentate de ADEP arată că, în medie, de-a lungul anilor, aproximativ 550 de alegători din stânga Nistrului au participat la vot în fiecare secție deschisă de autoritățile de la Chișinău. O mobilizare mai mare a fost înregistrată la scrutinele din 1996, 2019, 2020 și 2024.

ADEPT

La ultimele alegeri, în 2024, mai arată datele prezentate de ADEPT, cei mai mulți alegători din regiunea transnistreană și-au exprimat votul în secțiile deschise la Rezina, Varnița și Chișinău.

ADEPT

Pentru parlamentarele din această toamnă, autoritățile analizează posibilitatea de a deschide doar 10 secții de votare. Decizia finală urmează să fie adoptată de Comisia Electorală Centrală până pe 24 august, cel târziu. Între timp, partidele de opoziție pro-ruse și unii candidați au criticat intenția, acuzând guvernarea de tentativă de fraudă. Aceștia cer drepturi egale de vot pentru toți cetățenii, indiferent de regiunea în care locuiesc. CEC a precizat, în reacție pentru NewsMaker, că hotărârea va fi luată în strictă conformitate cu Codul electoral.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: