Procurorii cer prelungirea arestului lui Plahotniuc în alte trei dosare. Avocat: „Unica motivație – factorul politic” UPDATE

Procurorii cer prelungirea arestului preventiv al lui Vladimir Plahotniuc în alte trei dosare. Este vorba despre cauze aflate în faza de urmărire penală: un episod din „Frauda bancară”, dosarul „blanchetelor” și „Metalferos”. Decizia urmează a fi pronunțată pe 21 octombrie, la ora 15:30, la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Aceasta vine a doua zi după ce instanța a decis prelungirea arestului preventiv al lui Plahotniuc pentru încă 30 de zile în dosarul aflat în faza de judecată „Frauda bancară”. Procurorii au invocat „riscuri”. De cealaltă parte, apărarea lui Plahotniuc a solicitat respingerea celor trei cereri.

Actualizare: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a admis cele trei demersuri ale procurorilor privind prelungirea măsurii preventive – arestul preventiv pe un termen de 30 de zile, în privința lui Vladimir Plahotniuc, pe cauzele penale aflate la faza de urmărire penală.

Știrea inițială:

Procurorul Victor Cazacu a fost întrebat de jurnaliști de ce Plahotniuc trebuie să rămână în arest preventiv în aceste trei dosare, în condițiile în care, în ajun, instanța a decis să-l mențină încă 30 de zile în arest în dosarul aflat în instanța de fond. „Procuratura își menține poziția și asigură continuitatea la acțiunile întreprinse, inclusiv în temeiul cărora a fost inițiată și procedura de extrădare, când au fost puse în aplicare toate cele patru mandate de arest separat. (…) Careva impedimente de ordin legal în acest sens nu sunt. Considerăm că, în privința învinuitului, sunt păstrate ca fiind actuale acele circumstanțe excepționale care ar condiționa eventual aplicarea unor alte măsuri preventive”, a comunicat procurorul pe 21 octombrie.

Procurorul a explicat că au fost înaintate demersuri de prelungire a arestului preventiv în dosarul „Frauda bancară” – episodul care a rămas la urmărirea penală, dosarul „blanchetelor” și „Metalferos”. Conform procurorului, „sunt câteva riscuri care sunt unanim stabilite: riscul eschivări, riscul de comitere a unei noi infracțiuni, riscul de influențare a mersului urmării penale”.

Avocatul lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, a spus că „apărarea a solicitat respingerea a toate trei demersuri, considerându-le nefondate și neîntemeiate”. „Apărarea nu vede careva argumente juridice care să susțină demersurile respective. Considerăm, la această etapă, că unica motivație este factorul politic”, a comunicat Rogac.

***

Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie în Grecia și a stat acolo în arest preventiv până în septembrie. Fostul lider PDM a fost extrădat pe 25 septembrie în Republica Moldova. Țara noastră a solicitat extrădarea pentru patru dosare. Unul se află în faza de judecată. Odată cu extrădarea, toate cele patru mandate de arest preventiv au fost puse în executare, iar termenul de 30 de zile de arest a început să curgă, comunica pe 25 septembrie procurorul Alexandru Cernei.

Plahotniuc este judecat în Republica Moldova într-un dosar din „Frauda Bancară”, fiind acuzat de escrocherie, spălare de bani și crearea unei organizații criminale. Potrivit procurorilor, prejudiciul depășește 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Banii ar fi fost folosiți pentru achiziții de lux, servicii, investiții, evenimente și plata datoriilor. Pentru infracțiunile comise legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani.

Pe 20 octombrie, instanța a decis prelungirea arestului preventiv al lui Vladimir Plahotniuc pentru încă 30 de zile în dosarul „Frauda bancară”. În aceeași zi, procurorul Alexandru Cernei a confirmat că procurorii au solicitat prelungirea măsurii preventive și în cele trei mandate de arestare emise anterior pe numele lui Plahotniuc.

În prezent, Plahotniuc se află în Penitenciarul nr. 13 din capitală.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Sandu, despre reforma fiscală propusă de Guvernul Tofan: „Ar trebui să genereze resurse suplimentare, pentru că s-au făcut promisiuni”

Președinta Maia Sandu consideră că noua reformă bugetar-fiscală propusă de Guvernul condus de Vasile Tofan este mai echilibrată decât prima variantă, prezentată de fostul Cabinet de miniștri. Potrivit șefei statului, noua politică fiscală ar trebui să asigure o impozitare mai echitabilă și, în același timp, să aducă venituri suplimentare la buget, necesare inclusiv pentru a putea fi finanțate majorările salariale promise.

Comentând proiectul prezentat pe 6 august, Maia Sandu a declarat că obiectivele reformei au rămas aceleași – reducerea poverii fiscale asupra muncii și crearea unor venituri suplimentare la buget – însă mecanismele propuse sunt mai puțin „drastice”: „această formulă este una mai ușoară decât prima. (…) Ce mi-am dorit și lucru pe care l-am cerut e ca Guvernul să-și asume această reformă, să o explice bine și aibă suficiente consultări”.

Sandu admite că noua reformă bugetar-fiscală ar putea comporta și unele riscuri, însă spune nu crede că modificările propuse vor schimba fundamental echilibrul bugetar.

„Riscuri sunt întotdeauna. Uneori riscul este să planificam ca veniturile vor fi mai mari și ele să fie mai mici. O să vedem. Nu cred că este o schimbare atât de mare care să schimbe fundamental cifrele în buget, dar este, totuși, o schimbare care ar trebui să armonizeze mai mult impozitele, așa încât să existe mai multă echitate în modul în care se impozitează și, în același timp, să genereze niște resurse suplimentare pentru că s-au făcut niște promisiuni, să se crească niște salarii, și trebuie să încercăm să îndeplinim aceste promisiuni”, a declarat Maia Sandu în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV.

Amintim, premierul Vasile Tofan a prezentat astăzi, 6 august, proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027. Documentul a fost supus consultărilor publice în aceeași zi.

Noul concep prevede un pachet amplu de modificări fiscale. Printre principalele măsuri se numără majorarea scutirii personale anuale de la 29.700 la 40.000 de lei, extinderea facilității de impozitare cu 0% a profitului reinvestit, majorarea accizelor pentru produsele din tutun și vaping, introducerea unor taxe pentru băuturile cu zahăr, energizante și articolele pirotehnice, precum și majorarea impozitului pe dividende și a celui aplicat câștigurilor de capital. Totodată, Guvernul propune introducerea unei taxe „de solidaritate” pentru sectorul bancar, taxarea coletelor comandate de pe platformele din afara țării și modificarea cotelor de TVA pentru unele categorii de bunuri și servicii, inclusiv la gaz și lumină.

Aceasta este a doua încercare de aprobare a politicii fiscale pentru anul viitor, după ce proiectul pregătit de fostul guvern condus de Alexandru Munteanu s-a oprit la etapa consultărilor publice, pe fondul criticilor venite din partea mediului de afaceri și a experților. În urma consultărilor, Ministerul Finanțelor a renunțat la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: