Tudor Mardei / NewsMaker

Procurorul general, despre lista cu „rețeaua lui Șor”: nu a fost adăugată la materialele cauzei penale

Lista cu nume ale persoanelor care ar fi implicate în schema de corupere electorală desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor, care a apărut în presă, nu a fost adăugată la materialele cauzei penale în care este investigată infracțiunea. Actualmente, oamenii legii analizează dacă persoanele respective sunt vizate deja de investigația infracțiunii sau sunt beneficiari ai banilor pentru coruperea electorală. Precizările au fost făcute de procurorul general Ion Munteanu în cadrul unei conferințe de presă din 28 octombrie. 

Pot să vă confirm că această listă nu face parte a dosarului penal. (…) La etapa actuală nu sunt pregătit să vă informez exact câte din acele persoane sunt investigate sau identificate de noi ca fiind beneficiari ai resurselor financiare în vederea coruperii procesului electoral. Această listă, la moment, este în examinare în organul de urmărire penală”, a declarat Ion Munteanu.

Amintim că, în septembrie 2024, oamenii legii au inițiat un dosar penal care vizează o schemă de corupție electorală desfășurată de organizația criminală Șor, condusă de Ilan Șor, pentru a deturna alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie. Oamenii legii au stabilit, până acum, peste 130 000 de persoane care fac parte din rețeaua organizației criminale. Acestea au roluri de lideri teritoriali, responsabili de secțiile de votare, activiști de racolare și simpli executori de ordine în procesul electoral. În același timp, se estimează că la finalizarea anchetelor numărul celor implicați în schema infracțională va depăși considerabil 300 000 de oameni.

Oamenii legii au stabilit că, în perioada septembrie – octombrie, la membrii rețelei infracționale au ajuns, prin transferuri a PSB Bank – o bancă rusească aflată sub sancțiuni internaționale, peste 39 milioane de dolari. Banii le erau acordați pentru a vota un anumit candidat la alegeri și opțiunea „Nu” la referendum.

Pe 25 octombrie, mai multor instituții mass-media din țară le-a fost expediată pe e-mail, anonim, o listă cu câteva mii de nume ale personelor implicate în frauda electorală.

***

Menționăm că procesul electoral din Republica Moldova se află încă în desfășurare. Pe 3 noiembrie va avea loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Atac masiv asupra Ucrainei, inclusiv cu Oreșnik? Rusia: „Răspuns la atacul asupra reședinței președintelui Federației Ruse”

Ucraina a raportat un atac masiv al Rusiei în noaptea de 8 spre 9 ianuarie. La Kiev s-a anunțat despre 4 morți și 24 de răniți. La Lvov s-au raportat explozii, urmate de incendii, și s-a anunțat că, cel mai probabil, orașul a fost atacat cu racheta balistică „Oreșnik”. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării a declarat că, noaptea trecută, a „răspuns la atacul terorist al regimului de la Kiev asupra reședinței președintelui Federației Ruse din regiunea Novgorod” și au fost efectuate atacuri inclusiv cu „sistemul mobil de rachete cu bazare terestră de rază medie „Oreșnik””.

Ce se comunică în Ucraina

Către ora 24:00, primarul din Lvov, Andrei Sadovoi, a anunțat că în oraș se aud explozii. „Dacă a fost vorba despre „Oreșnik” – momentan nu se știe. Informațiile vor fi furnizate de militari”, a scris ulterior Sadovoi pe o rețea de socializare. El a mai spus că a fost atacat un obiect de infrastructură critică și că a izbucnit un incendiu.

În dimineața zilei de 9 ianuarie, primarul a raportat, cu referire la forțele aeriene ale țării, că lovitura asupra orașului a fost efectuată cu o rachetă balistică. „Ținta aeriană se deplasa pe o traiectorie balistică cu o viteză de aproximativ 13 mii de kilometri pe oră — aceasta este o viteză extrem de mare. Acesta este primul caz de utilizare a unui astfel de tip de lovitură asupra Lvov de la începutul războiului la scară largă. Orașul se află la mai puțin de 70 de kilometri de granița cu Uniunea Europeană. Este un semnal clar pentru partenerii noștri internaționali: războiul Rusiei nu se oprește în fața niciunei granițe. Între timp, Ministerul Apărării al inamicului declară că acest „Oreșnik” ar fi „răzbunare” pentru un presupus atac asupra reședinței dictatorului rus. Nimic nou din partea unei țări de ucigași și mincinoși”, a adăugat primarul.

Forțele aeriene ale Ucrainei au declarat că „tipul rachetei cu care agresorii ruși au atacat orașul va fi stabilit după examinarea tuturor elementelor acesteia”.

La Kiev, urmare a atacului nocturn, s-a raportat despre 4 morți și 24 de răniți. Conform poliției, printre cei decedați este un lucrător medical, iar printre răniți angajați ai Serviciului de Situații de Urgență.

Ce declară Rusia

Ministerul rus al Apărării a declarat că noaptea trecută, „ca răspuns la atacul terorist al regimului de la Kiev asupra reședinței președintelui Federației Ruse din regiunea Novgorod”, forțele armate ale Rusiei „au efectuat o lovitură masivă cu armament de înaltă precizie, cu rază lungă de acțiune, de pe platforme terestre și maritime, inclusiv cu sistemul mobil de rachete cu bazare terestră de rază medie „Oreșnik”, precum și cu drone de atac, asupra unor obiective de importanță critică de pe teritoriul Ucrainei”.

„Obiectivele loviturii au fost atinse. Au fost distruse obiective de producere a dronelor, care au fost utilizate în cadrul atacului terorist, precum și obiective ale infrastructurii energetice care asigurau funcționarea complexului militar-industrial al Ucrainei. Orice acțiuni teroriste din partea regimului criminal ucrainean nu vor rămâne nici pe viitor fără răspuns”, se arată în declarația Ministerului rus al Apărării.

***

Pe 29 decembrie, ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a afirmat că Ucraina a atacat cu drone una dintre reședințele oficiale ale președintelui rus din regiunea Novgorod, însă Rusia le-a distrus fără a provoca prejudicii. Lavrov a declarat că atacul nu va rămâne fără răspuns și a sugerat că trecerea autorităților ucrainene la o „politică a terorismului de stat” ar putea determina Kremlinul să-și revizuiască poziția de negociere.

Președintele Ucrainei a calificat afirmația despre atac drept „o minciună”, susținând că principalul obiectiv al Kremlinului este să întrerupă „realizările muncii comune” ale Ucrainei cu Trump.

Liderul american a declarat că informația despre atac „l-a înfuriat foarte mult”, că „acum nu este momentul” pentru astfel de operațiuni și a recunoscut că Washingtonul nu deține dovezi că raidul cu drone a avut loc cu adevărat, a relatat Meduza. Ulterior, Trump a spus că nu crede afirmațiile Moscovei cu privire la pretinsul atac ucrainean.

Publicația The Wall Street Journal a scris, cu trimitere la sursele sale, că Agenția Centrală de Informații (CIA) a SUA consideră că Ucraina nu a încercat să atace reședința lui Putin. CIA a ajuns la concluzia că, în noaptea de 29 decembrie, dronele ucrainene au încercat să atace un obiectiv militar în aceiași regiune cu reședința în cauză, însă ținta nu se află în apropierea acesteia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: