În Moldova, se vorbește tot mai mult despre o eventuală demitere a procurorului general Alexandr Stoianoglo. În spațiul media s-au intensificat acuzațiile la adresa acestuia, iar Stoianoglo, la rândul său, a comunicat pentru NM că scenarii cu privire la demisia sa se discută și se pregătesc chiar și în interiorul procuraturii. NM și experții au analizat, dacă procurorul general poate să fie demis pe cale legală, e posibil oare acest lucru sub presiunea presei și a politicului și pe ce ar putea conta oponenții lui Stoianoglo.
Spectacol de sărbătoare
Anul nou a început în justiția moldovenească la 5 ianuarie, cu o conferință de presă susținută de procurorul general Stoianoglo, care a anunțat că procuratura este supusă unei presiuni fără precedent din partea politicienilor. Stoianoglo a solicitat sprijinul Comisiei de la Veneția, al Parlamentului European și al altor organizații internaționale. Procurorul general a subliniat faptul că toate atacurile la adresa procuraturii s-au intensificat după ce aceasta a obținut succese în investigația furtului miliardului. Totodată, Stoianoglo a menționat că declarația „nu trebuie percepută în niciun caz ca o confrutnare cu președintele ales”.
În ziua următoare, la 6 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă, Viorel Morari, care a fost înlăturat de la conducerea Procuraturii Anticorupție și care anterior a coordonat dosarele despre furtul miliardului, l-a acuzat pe Alexandr Stoianoglo de legături cu omul de afaceri Veaceslav Platon. Morari a declarat că Țvetana Curdova, soția procurorului general, a devenit beneficiarul a două companii ucrainene controlate de Veaceslav Platon. Morari a precizat că este vorba despre compania „Verlok Development” care deținea 4,5% din acțiunile Moldindconbank și despre compania „Jet Business Limited INC”, care deținea 3,9% din acțiunile Moldindconbank. De notat că ambele companii ucrainene au transmis aceste acțiuni companiei de asigurări ASITO. Acum patru ani, Banca Națională a blocat aceste acțiuni ale Moldindconbank de rând cu acțiunile altor câțiva proprietari, depistându-i în complicitate.
În aceeași zi, la 6 ianuarie, Procuratura Generală a anunțat că modificările în Registrul de Stat al Ucrainei, în rezultatul cărora Țvetana Curdova a devenit beneficiarul acestor companii, s-au făcut la 5 ianuarie, de niște persoane necunoscute. Procuratura Generală a menționat în acest context că Morari a venit cu declarația sa atunci când a primit citație la Procuratura Generală, unde urmează să-i fie înaintate învinuiri de mai multe infracțiuni pe care le-ar fi săvârșit în perioada în care era la conducerea Procuraturii Anticorupție.
Și tot la 6 ianuarie, peste câteva ore de la conferința de presă a lui Morari, și Veaceslav Platon a susținut o conferință de presă. Acesta a declarat că a aflat din declarațiile lui Morari despre modificările în componența proprietarilor companiilor ucrainene. Platon a menționat că pune la îndoială faptul că Morari a aflat întâmplător despre modificarea listei beneficiarilor companiilor. Platon a remarcat că modificările în Registrul de Stat al Ucrainei s-au făcut la 5 ianuarie, la ora 16:05, iar Morari a vorbit despre ele în ziua următoare. În opinia lui Platon, unicul scop al celor întâmplate este discreditarea procurorului general, iar în spatele falsificării actelor este ex-liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.
Platon a mai comunicat că a depus o plângere către organele de drept din Ucraina, cu solicitarea de a atrage la răspundere persoanele care au făcut modificările în registru. El a subliniat că aceste companii ucrainene sunt o „ficțiune” și nu efectuează niciun fel de activități.
Cu o oră înainte de conferința de presă a lui Platon, Agenția Națională de Integritate a anunțat pe pagina sa de Facebook că va verifica informația oferită de Viorel Morari. Totodată, ANI i-a îndemnat pe toți cei care dețin „informații și probe” în acest sens să le comunice. De notat că doar cu o zi mai devreme, Rodica Antoci, președinta ANI, a avut o întrevedere cu președinta Maia Sandu. În cadrul întrevederii, Sandu a întrebat-o pe Antoci, de ce instituția nu verifică în primul rând „funcționarii de rang înalt”.
Ce spune procurorul general
Într-un comentariu pentru NM, Stoianoglo a remarcat că la procuratură se știe despre toate „scenariile și încercările de a discredita conducerea Procuraturii Generale”. „S-a ironizat pe seama noastră când am vorbit despre atacurile și presiunile la care suntem supuși. Dar noi știm mai multe decât spunem. Ultimele evenimente sunt o confirmare în acest sens”, a menționat Stoianoglo. De asemenea, el a subliniat că știe și despre planurile care se pregătesc în interiorul procuraturii.
„Situația dosarelor este și mai gravă. [În ceea ce se întâmplă] sunt implicate nu numai persoanele vizate în anchetă. Noi știm despre planurile pe care „colegii” le pregătesc în interiorul procuraturii. Știm și despre scenariile pe care le pregătesc alte instituții. În aceste scenarii, fiecare are rolul său. Dar în râvna lor, ei nu sunt atenți și nu anticipează evenimentele. Ei mizează pe discreditarea și înlăturarea ulterioară a conducerii procuraturii. Au început cu urmărirea celor care gestionează dosare penale și au trecut deja la fabricarea unor dovezi compromițătoare. Asta e tot ce le-a rămas. Și aceasta denotă faptul că noi ne facem bine munca. Vă îndemn să urmăriți atent evenimentele care vor urma. Ei singuri se vor da în vileag. Important e să înțelegeți, cine va câștiga din aceste jocuri murdare și în interesele cui se organizează”, a spus Stoianoglo.
Menționăm că la sfârșitul lunii decembrie, la Chișinău a fost incendiat automobilul procurorului Pavel Vinițchi.
Ce spun experții
Stanislav Pavlovschi, fost procuror și fost judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, a menționat pentru NM că nu există o metodă legală de a-l demite pe Stoianoglo. Pavlovschi a precizat că actuala Lege cu privire la Procuratură, care a fost elaborată cu suportul Consiliului Europei, prevede independența totală a procurorului general de guvern, președinte și parlament. „El nu poate fi demis pe cale legală. Dar acum sunt tineri specialiști care ar putea aplica invenții neconstituționale”, a spus Pavlovschi. El a reamintit că mulți predecesori de-ai lui Stoianoglo – Eduard Harunjen, Corneliu Gurin, Valeriu Zubco – au demisionat benevol, inclusiv sub presiunea societății.
În opinia lui Pavlovschi, evenimentele de ultimă oră referitoare la procurorul general sunt cauzate de faptul că Stoianoglo face ordine în sistem: „Domnul Stoianoglo este un specialist de calificare înaltă și un om de treabă. El face ordine la procuratură și astfel provoacă rezistență. Combaterea criminalității nu a fost niciodată un lucru ușor”.
În ce privește verificarea pe care avea de gând s-o întreprindă Autoritatea Națională de Integritate, Pavlovschi a spus că informația despre noul beneficiar al companiilor lui Platon a fost oferită de o persoană care are statut de învinuit într-un dosar penal.
„Niciun învinuit nu este mulțumit de procurorii care îi gestionează cazul. Eu am lucrat 21 de ani la procuratură și știu asta”, a spus Pavlovschi. El a mai menționat că în ultimul timp, în Moldova, „factorul politic a început să fie folosit” pentru a se proteja de dosarele penale.
Dumitru Pulbere, ex-președintele Curții Constituționale, membru al Consiliului Superior al Procurorilor, a confirmat pentru NM că nu există o metodă legală de a-l demite pe Stoianoglo până la expirarea mandatului său de șapte ani. Expertul a precizat că nici președintele, nici parlamentul nu au împuterniciri de a-l demite pe Stoianoglo.
Totodată, Pulbere a reamintit că anterior, CC a luat o decizie conform căreia persoanele cu funcții înalte, care au fost demise ilegal, se pot restabili prin intermediul Curții Constituționale. „În anul 2010, noi l-am restabilit de două ori în funcție pe Ion Muruianu, președintele Curții Supreme de Justiție”, a spus Pulbere, subliniind că și Stoianoglo va avea posibilitatea să se adreseze către CC dacă va fi demis ilegal. „E altă situație dacă împotriva procurorului general se vor deschide dosare penale. Dar acest lucru trebuie examinat aparte”, a spus Pulbere. El a precizat că doar Consiliul Superior al Procurorilor poate autoriza deschiderea unui dosar penal împotriva procurorului general.
Expertul a mai menționat că „deocamdată, este prematur să vorbim” despre rezultatele verificării inițiate de Autoritatea Națională de Integritate. El a spus că dacă în urma verificării vor fi depistate anumite încălcări, va trebui să fie informat Consiliul Superior al Procurorilor. La rândul său, consiliul va trebui să decidă, ce-i de făcut mai departe.
În opinia expertului, dacă s-ar analiza informația apărută în presă în ultimul timp, „s-ar ajunge la concluzia că se fac tentative de presiuni asupra procurorului general”.
Și o sursă NM care cunoaște situația consideră că și conferința de presă a lui Morari, și reacția ulterioară a reprezentanților societății civile sunt o tentativă de a orienta opinia publică împotriva procurorului general. Potrivit informațiilor sursei, acum două săptămâni, unii membri ai Consiliului Superior al Procurorilor au pregătit un proiect de decret despre demisia lui Stoianoglo. „Dacă ar fi avut temeiuri legale pentru demiterea sa, ar fi făcut-o demult”, a spus interlocutorul. Potrivit acestuia, Consiliul Superior al Procurorilor are un rol important în decizia cu privire la demisia procurorului general. „Ei [cei care doresc să obțină demisia lui Stoianoglo] nu pot influența decizia tuturor membrilor Consiliului Superior al Procurorilor, de aceea pur și simplu presează opinia publică”, consideră interlocutorul.
