antilogia.gr

Prognoza FMI pentru Moldova: Ce se va întâmpla în 2023 cu inflația și deficitul bugetar?

În noul an, R. Moldova se va confrunta în continuare cu numeroase provocări. Este prognoza Fondului Monetar Internațional (FMI), care consideră că economia țării se va restabili modest, cu 1,5% în anul 2023. Principalul motiv ar fi războiul din Ucraina. FMI consideră că nivelul maxim al inflației a fost atins deja.

Consiliul de directori executivi al Fondului Monetar Internațional (FMI) a finalizat a doua evaluare a programului cu o durată de 40 luni, susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF). Astfel, Republica Moldova a obținut acces imediat la 20,65 milioane de DST (drepturi speciale de tragere) (circa 27 milioane de dolari SUA), sumă care va fi folosită pentru suport bugetar. Respectiv, suma totală debursată în cadrul programului ECF/EFF va atinge 206,6 milioane de DST (circa 275 milioane de dolari SUA).

„Moldova se va confrunta în continuare cu numeroase provocări. Prognozăm o contractare a economiei cu 1,5 la sută în anul 2022, urmată de o restabilire modestă de 1,5 la sută în anul 2023, urmare a impactului de lungă durată al războiului purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și înrăutățirii perspectivelor economice pentru principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Conform estimărilor, nivelul maxim al inflației a fost atins deja”, se arată în raport.

Experții FMI au remarcat că, în luna noiembrie, inflația încă era înaltă, atingând nivelul de 31,4 la sută (comparativ cu anul precedent). Conform prognozei, în anul 2023 deficitul bugetar va crește până la 6 la sută din PIB, reflectând impactul măsurilor de politici menite să tempereze gravitatea crizei în sectorul energetic și înrăutățirii nivelul de trai, iar deficitul contului curent va fi afectat în continuare de costurile mai înalte ale importului de resurse energetice.

„Riscul ca evoluția economică să fie afectată este înalt și persistent, inclusiv riscul de escaladare a războiului dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Totuși, în pofida mediului dificil, programul Republicii Moldova cu FMI se implementează în continuare cu fermitate, fiind realizate cu succes angajamente de program importante în domeniile guvernanței bugetare și financiare, dar și ceea ce ține de reformarea sectorului întreprinderilor de stat”, au menționat experții.

În urma discuțiilor din cadrul Consiliului de directori executivi, Kenji Okamura, director adjunct al FMI și președintele în exercițiu al ședinței, a declarat următoarele:

„Invazia Federației Ruse în Ucraina afectează în continuare perspectivele economice ale Republicii Moldova. Perturbările în aprovizionarea cu resurse energetice exercită presiuni suplimentare asupra economiei, în timp ce dificultățile cauzate de prețurile înalte la resursele energetice și produsele alimentare duc la înrăutățirea nivelului de trai al persoanelor vulnerabile. În consecință, perspectivele economice ale Republicii Moldova sunt mai negative decât s-a prognozat la prima evaluare a programului.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: