antilogia.gr

Prognoza FMI pentru Moldova: Ce se va întâmpla în 2023 cu inflația și deficitul bugetar?

În noul an, R. Moldova se va confrunta în continuare cu numeroase provocări. Este prognoza Fondului Monetar Internațional (FMI), care consideră că economia țării se va restabili modest, cu 1,5% în anul 2023. Principalul motiv ar fi războiul din Ucraina. FMI consideră că nivelul maxim al inflației a fost atins deja.

Consiliul de directori executivi al Fondului Monetar Internațional (FMI) a finalizat a doua evaluare a programului cu o durată de 40 luni, susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF). Astfel, Republica Moldova a obținut acces imediat la 20,65 milioane de DST (drepturi speciale de tragere) (circa 27 milioane de dolari SUA), sumă care va fi folosită pentru suport bugetar. Respectiv, suma totală debursată în cadrul programului ECF/EFF va atinge 206,6 milioane de DST (circa 275 milioane de dolari SUA).

„Moldova se va confrunta în continuare cu numeroase provocări. Prognozăm o contractare a economiei cu 1,5 la sută în anul 2022, urmată de o restabilire modestă de 1,5 la sută în anul 2023, urmare a impactului de lungă durată al războiului purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și înrăutățirii perspectivelor economice pentru principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Conform estimărilor, nivelul maxim al inflației a fost atins deja”, se arată în raport.

Experții FMI au remarcat că, în luna noiembrie, inflația încă era înaltă, atingând nivelul de 31,4 la sută (comparativ cu anul precedent). Conform prognozei, în anul 2023 deficitul bugetar va crește până la 6 la sută din PIB, reflectând impactul măsurilor de politici menite să tempereze gravitatea crizei în sectorul energetic și înrăutățirii nivelul de trai, iar deficitul contului curent va fi afectat în continuare de costurile mai înalte ale importului de resurse energetice.

„Riscul ca evoluția economică să fie afectată este înalt și persistent, inclusiv riscul de escaladare a războiului dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Totuși, în pofida mediului dificil, programul Republicii Moldova cu FMI se implementează în continuare cu fermitate, fiind realizate cu succes angajamente de program importante în domeniile guvernanței bugetare și financiare, dar și ceea ce ține de reformarea sectorului întreprinderilor de stat”, au menționat experții.

În urma discuțiilor din cadrul Consiliului de directori executivi, Kenji Okamura, director adjunct al FMI și președintele în exercițiu al ședinței, a declarat următoarele:

„Invazia Federației Ruse în Ucraina afectează în continuare perspectivele economice ale Republicii Moldova. Perturbările în aprovizionarea cu resurse energetice exercită presiuni suplimentare asupra economiei, în timp ce dificultățile cauzate de prețurile înalte la resursele energetice și produsele alimentare duc la înrăutățirea nivelului de trai al persoanelor vulnerabile. În consecință, perspectivele economice ale Republicii Moldova sunt mai negative decât s-a prognozat la prima evaluare a programului.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Culturii despre minusul de 580 de milioane constatat de Curtea de Conturi: „Nu e subevaluare, e lipsa efectivă a evaluării. Nu avem specialiști”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a explicat constatările Curții de Conturi privind minusul de 580 de milioane de lei în patrimoniul ministerului prin „lipsa specialiștilor” și volumul enorm de muncă pe care îl presupune inventarierea. Acesta a precizat că problema nu ține de subevaluare intenționată, ci de lipsa efectivă a evaluării, și că situația nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România.

„Nu e vorba despre subevaluare. Este, efectiv, lipsa evaluării, care, bineînțeles, se duce la partea de minus. Avem în muzee peste un milion de exponate. Acum Curtea de Conturi cere ca toate să fie contabilizate. Trebuie să vină un evaluator să vadă fiecare piesă din muzeu, cât costă. Vă dați seama ce volum de muncă iese”, a declarat Jardan.

Ministrul a subliniat că problema nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România, și că ministerul are toată deschiderea față de Curtea de Conturi.

„Noi avem toată deschiderea și colaborarea față de Curtea de Conturi. Noi le-am explicat această situație. Sunt anumite probleme încântabile, pe care noi le vom rezolva. Urmează să elaborăm niște planuri ciclice, în care în câțiva ani poate să reușim inventarierea lor și să nu mai avem astfel de probleme”, a adăugat Jardan.

Ministrul a explicat că problema este una sistemică și complexă, vizând atât patrimoniul mobil — exponatele din muzee — cât și cel imobil, inclusiv clădirile aflate în proces de delimitare și monumentele istorice, în special bisericile, care revin treptat în posesia statului și trebuie evaluate de specialiști care lipsesc atât la nivel de minister, cât și la nivel național.

***

Amintim că pe 9 iunie Curtea de Conturi a publicat un raport de audit care a constatat mai multe nereguli la Ministerul Culturii. Cea mai mare abatere vizează patrimoniul public raportat cu 579,9 milioane de lei mai puțin decât valoarea reală. Totodată, din cele 914.400 de bunuri culturale mobile inventariate, doar 1,2% au fost evaluate și contabilizate, ministerul nu a contabilizat 130 de clădiri și nu a înregistrat prejudiciile aduse unor monumente de arhitectură, în valoare totală de 25,5 milioane de lei. Curtea de Conturi a mai constatat că din cele 15 recomandări formulate anterior, doar 3 au fost implementate integral, nivelul general de implementare fiind de 44%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: