Facebook/Ministerul Educației și Cercetării

Programul național pentru învățarea limbii române 2026-2028: ce prevede și câți bani va investi statul

Guvernul a aprobat, în ședința de miercuri, 4 martie, Programul național pentru învățarea limbii române pentru perioada 2026-2028, elaborat de Ministerul Educației și Cercetării. Documentul, implementarea căruia este estimată la 241,2 milioane de lei, stabilește principalele acțiuni prin care statul își propune să îmbunătățească predarea și învățarea limbii române și să ofere mai multe oportunități de învățare pentru copii, tineri și adulți. 

Programul continuă inițiativele implementate în perioada 2023-2025 și aduce măsuri noi, adaptate realităților educaționale actuale. 

Una dintre principalele activități vizează actualizarea curriculumului și a materialelor didactice pentru predarea limbii române. Vor fi revizuite programele de studiu pentru grădinițe, instituțiile de învățământ general, profesional-tehnic, superior și educația adulților. În paralel, vor fi elaborate ghiduri metodologice pentru profesori și vor fi dezvoltate resurse educaționale moderne – manuale, caiete de lucru și materiale digitale – adaptate inclusiv pentru elevii din școlile cu predare în limba rusă. 

Programul pune accent și pe formarea cadrelor didactice. Profesorii și educatorii care predau limba română (în special în școlile cu predare în limbile minorităților naționale), vor beneficia de programe de perfecționare profesională, mentorat, instruiri  și mobilități educaționale.

O altă componentă a Programului este extinderea cursurilor de limbă română pentru adulți, destinate în special persoanelor din comunitățile minorităților naționale, celor reveniți din diaspora și refugiaților. Cursurile vor include instruire lingvistică, evaluarea nivelului de cunoaștere a limbii și certificarea competențelor dobândite.

În același timp, documentul prevede programe remediale pentru elevii din școlile cu predare în limba rusă, care întâmpină dificultăți în studiul limbii române.

Printre noutățile Programului se numără extinderea educației multilingve și aplicarea abordării CLIL, prin care anumite discipline pot fi studiate și prin intermediul limbii române în instituțiile cu predare în limbile minorităților naționale. Scopul este de a încuraja utilizarea limbii române în contexte reale de învățare și comunicare. 

De asemenea, documentul prevede dezvoltarea de instrumente moderne de evaluare și monitorizare, care vor permite urmărirea progresului lingvistic al elevilor și corelarea rezultatelor școlare cu standardele europene de competență lingvistică.

Programul include și măsuri dedicate susținerii cadrelor didactice și atragerii tinerilor specialiști în sistemul educațional. Printre acestea se numără programe de recalificare pentru profesorii care predau limba română elevilor în școlile cu predare în limba rusă, facilitarea avansării în carieră și consolidarea competențelor lingvistice ale cadrelor didactice. 

Totodată, sunt prevăzute măsuri pentru încurajarea tinerilor să aleagă profesia didactică, inclusiv majorarea burselor pentru studenții de la specialitatea Limba și literatura română și acordarea unor indemnizații de relocare pentru cei care aleg să lucreze în instituții de învățământ din zonele defavorizate.

Precizăm că, în anul 2025, peste 8 200 de adulți din diverse domenii profesionale au beneficiat de cursuri gratuite de limba română, depășind semnificativ numărul planificat inițial – 5 000 de persoane.

Înscrierea la cursurile de română, organizate în anul curent, este deschisă până pe data de 16 martie. Formularul de înscriere este aici.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BNM
Игорь Чекан, NewsMaker

BNM răspunde criticilor privind salariile și achizițiile: „O campanie de discreditare”

Banca Națională a Moldovei (BNM) a venit marți, 28 iulie, cu o reacție la dezbaterile și criticile apărute în spațiul public cu privire la nivelul salariilor angajaților și unele cheltuieli administrative ale instituției. BNM susține că informațiile difuzate în ultima perioadă sunt prezentate „selectiv” și „în afara contextului”, iar unele materiale ar face parte dintr-o campanie de discreditare a băncii centrale.

Banca Națională a Moldovei înțelege preocupările societății în contextul dezbaterilor din spațiul public privind nivelul remunerațiilor în instituțiile publice. Întrebările despre modul în care o instituție își gestionează resursele sunt legitime și necesită răspunsuri clare prezentate în contextul lor complet. În același timp, BNM constată că, în ultima perioadă, aceste preocupări legitime sunt exploatate printr-o succesiune de materiale în care activitatea instituției este prezentată selectiv, tendențios și în afara contextului. Prin caracterul repetitiv și modul similar de promovare, aceste apariții depășesc cadrul unei dezbateri firești și capătă forma unei campanii de discreditare și de subminare a încrederii publice în Banca Națională”, a transmis BNM într-un comunicat.

BNM precizează că banca centrală are un statut autonom și independent, iar salariile angajaților trebuie să fie competitive pentru a atrage specialiști în domenii precum supravegherea bancară, stabilitatea financiară, securitatea cibernetică, combaterea spălării banilor sau administrarea riscurilor.

Potrivit instituției, actualul sistem de salarizare a fost introdus în anul 2018, după o analiză realizată cu sprijinul companiei internaționale de resurse umane Korn Ferry, contractată în urma unei licitații publice. Sistemul a fost aprobat atunci de Consiliul de supraveghere al BNM.

În mod similar, în ultima perioadă, sunt răspândite și informații false cu privire la unele achiziții administrative ale instituției. Acestea sunt prezentate izolat de destinația și necesitatea lor instituțională, în mod special fiind exagerate cantitatea de bunuri și prețurile acestora, cu scopul de a dezinforma și de a instiga publicul împotriva instituțiilor statului”, a adăugat BNM.

Instituția afirmă că bunurile cumpărate au o destinație exclusiv instituțională și că informațiile despre procedurile de achiziție — inclusiv planurile, valorile estimate și rezultatele licitațiilor — sunt publice. „Tocmai faptul că aceste informații sunt preluate de pe platformele publice arată că toate procedurile se desfășoară transparent”, a subliniat BNM.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: