Proiectul privind crearea Moldova 3, avizat negativ de CA: „Este incorect față de ceilalți furnizori”

Proiectul de lege privind crearea unui post public național de televiziune în limba rusă a primit aviz negativ din partea Consiliului Audiovizualului (CA). În cadrul ședinței din 16 aprilie, reprezentanții CA au stabilit lipsa de claritate juridică a inițiativei și riscurile pe care le implică lansarea postului Moldova 3 „sub pretextul combaterii dezinformării și promovării unui conținut autohton și de calitate”.

Consiliul a precizat că proiectul de lege, înregistrat la 12 martie, prevede mai multe intervenții în Codul serviciilor media audiovizuale ce ar permite înființarea unui post public de televiziune în limba rusă și ar scuti Teleradio-Moldova de obligația să respecte mai multe prevederi impuse în prezent furnizorilor de servicii media.

Împrotriva proiectului s-a expus Grigore Chițanu, șeful Secției juridice a CA.

„Atragem atenția că articolul 4 din Codul serviciilor media audiovizualului urmărește mai multe scopuri, în principal dezvoltarea producției vizuale autohtone, promovarea limbii române în cadrul serviciilor media audiovizuale și asigurarea unui mediu concurențial corect pe piața serviciilor media audiovizuale. Respectiv, considerăm că modificarea articolului 4, propus în proiect, contravine scopului general al acestor norme”, a spus el.

Chițanu a mai menționat că, potrivit controalelor efectuate de CA, în 2025 s-a înregistrat o scădere cu 13% a volumului programelor locale, inclusiv a celor în limba română, comparativ cu anul precedent. În acest context, reducerea în continuare a conținutului în limba română ar putea afecta și mai mult diversitatea și echilibrul spațiului audiovizual național.

„Considerăm că diversitatea lingvistică din perspectiva serviciilor media audiovizuale, pusă la dispoziția beneficiarului de informație, este asigurată. (…) Prin propunerea de a modifica articolul 4, autorii proiectului exclud orice cotă minimă obligatorie de limbă română pentru furnizorul public național de servicii media în cadrul serviciul media audiovizual în limbile minorităților naționale, fără a prezenta în nota informative argumente de ce cota minimă de 25% menționată supra nu va fi aplicată furnizorului public național”, a mai adăugat Grigore Chițanu.

Juristul CA a subliniat că prevederile ce țin de informarea corectă reprezintă o obligație a tuturor furnizorilor de servicii media, iar argumentele autorilor prin care se pune accent doar pe postul public național „este incorectă față de ceilalți furnizori, or toți au obligația informării corecte, fiind sancționați în caz contrar”.

În cadrul ședinței, patru membri ai CA au votat pentru aprobarea avizului negativ, iar un membru s-a pronunțat împotriva deciziei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„Cu această doamnă nu suntem la prima experiență”. Maia Sandu a comentat scandalul de la întâlnirea cu diaspora din Irlanda

Șefa statului, Maia Sandu, a declarat că, la întâlnirile sale cu cetățenii, ajung oameni care adresează întrebări ca să audă răspunsuri și oameni care vin doar să pună întrebări. Declarația a fost făcută în contextul scandalului de la întâlnirea cu diaspora din Irlanda, în urma căreia o cetățeană a Republicii Moldova s-a plâns că nu a fost lăsată să vorbească. Maia Sandu a menționat că a ascultat-o atent pe cetățeană, „doar că trec niște minute, și mai trec niște minute, și mai trec niște minute, și când omul nu se mai oprește din vorbit, evident că auditoriul începe să-și exprime nemulțumirea”. „Cu această doamnă nu suntem la prima experiență”, a declarat Maia Sandu în cadrul podcastului „Jurnal Politic, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale.

În timpul podcastului, Maia Sandu a fost solicitată să comenteze afirmațiile potrivit cărora, în timpul întâlnirii sale cu diaspora din Irlanda, o cetățeană a Republicii Moldova nu a fost lăsată să vorbească.

„Eu, întotdeauna, ascult oamenii, indiferent de obiectivul lor, pentru că la întâlniri vin oameni care pun întrebări ca să audă răspunsuri și vin și oameni care vin doar să pună întrebări și nu se mai ajunge la a doua parte, ca să dai răspunsul. Doamna a pus o întrebare pertinentă, legată de cazul Vartic. Eu am ascultat-o foarte atent, doar că trec niște minute, și mai trec niște minute, și mai trec niște minute, și când omul nu se mai oprește din vorbit, evident că auditoriul, ceilalți oameni din sală, încep să-și exprime nemulțumirea, pentru că ei au venit la întâlnire cu mine, nu cu această persoană. Au ascultat-o 5, 10 minute, după care vor să aibă și ei ocazia să vorbească. Iată aici întotdeauna se întâmplă situația în care cum procedezi când un om ia microfonul și nu-i ajunge nici 10 minute ca să-și spună întrebarea”, a comunicat șefa statului.

Potrivit Maiei Sandu, în aceste cazuri se încearcă menținerea unui „dialog civilizat, dar sunt oameni din sală care merg, încearcă să ia microfonul, care încerc să oprească” intervenția.

„După mine, nu există o modalitate foarte elegantă de a ieși din această situație și, mă rog, cu această doamnă nu suntem la prima experiență, în sensul în care știm și îi cunosc pe mulți din aceștia care vin doar ca să vorbească ei, să-și spună punctul de vedere. Dar, la un moment, evident, trebuie să oferim spațiu pentru discuții și celorlalți oameni. (…) Întotdeauna am ascultat cu atenție toate întrebările, și cele care îmi plac, și cele care nu-mi plac, și cele care vin de la oameni interesați de răspunsurile mele, și cele care vin de la oameni pe care nu-i interesează răspunsurile mele”, a adăugat președinta.

***

Amintim că, pe 10 aprilie 2026, Olesea Stamati, o moldoveancă stabilită în Irlanda de 18 ani, a postat pe Facebook mai multe secvențe video dintr-o intervenție avută în timpul întâlnirii Maiei Sandu cu diaspora din Irlanda. În timpul discursului din 8 aprilie, moldoveanca s-a referit la cazul Ludmilei Vartic, menționând că nu ar fi fost cunoscut dacă nu ar fi fost mediatizat în spațiul public, și a solicitat explicații privind acțiunile poliției, afirmând totodată că „instituțiile statului au eșuat”. Potrivit imaginilor video, în timpul intervenției sale au fost mai multe persoane care au cerut să i se ia microfonul. Într-un final, i-a fost luat microfonul. Pe Facebook, Olesea Stamati a precizat că intervenția sa a durat mai puțin de 4 minute, totodată acuzând că i-a fost „închisă gura” și că „doamna președinte n-a intervenit la acest abuz”. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: