Proiectul de lege privind crearea unui post public național de televiziune în limba rusă a primit aviz negativ din partea Consiliului Audiovizualului (CA). În cadrul ședinței din 16 aprilie, reprezentanții CA au stabilit lipsa de claritate juridică a inițiativei și riscurile pe care le implică lansarea postului Moldova 3 „sub pretextul combaterii dezinformării și promovării unui conținut autohton și de calitate”.
Consiliul a precizat că proiectul de lege, înregistrat la 12 martie, prevede mai multe intervenții în Codul serviciilor media audiovizuale ce ar permite înființarea unui post public de televiziune în limba rusă și ar scuti Teleradio-Moldova de obligația să respecte mai multe prevederi impuse în prezent furnizorilor de servicii media.
Împrotriva proiectului s-a expus Grigore Chițanu, șeful Secției juridice a CA.
„Atragem atenția că articolul 4 din Codul serviciilor media audiovizualului urmărește mai multe scopuri, în principal dezvoltarea producției vizuale autohtone, promovarea limbii române în cadrul serviciilor media audiovizuale și asigurarea unui mediu concurențial corect pe piața serviciilor media audiovizuale. Respectiv, considerăm că modificarea articolului 4, propus în proiect, contravine scopului general al acestor norme”, a spus el.
Chițanu a mai menționat că, potrivit controalelor efectuate de CA, în 2025 s-a înregistrat o scădere cu 13% a volumului programelor locale, inclusiv a celor în limba română, comparativ cu anul precedent. În acest context, reducerea în continuare a conținutului în limba română ar putea afecta și mai mult diversitatea și echilibrul spațiului audiovizual național.
„Considerăm că diversitatea lingvistică din perspectiva serviciilor media audiovizuale, pusă la dispoziția beneficiarului de informație, este asigurată. (…) Prin propunerea de a modifica articolul 4, autorii proiectului exclud orice cotă minimă obligatorie de limbă română pentru furnizorul public național de servicii media în cadrul serviciul media audiovizual în limbile minorităților naționale, fără a prezenta în nota informative argumente de ce cota minimă de 25% menționată supra nu va fi aplicată furnizorului public național”, a mai adăugat Grigore Chițanu.
Juristul CA a subliniat că prevederile ce țin de informarea corectă reprezintă o obligație a tuturor furnizorilor de servicii media, iar argumentele autorilor prin care se pune accent doar pe postul public național „este incorectă față de ceilalți furnizori, or toți au obligația informării corecte, fiind sancționați în caz contrar”.
În cadrul ședinței, patru membri ai CA au votat pentru aprobarea avizului negativ, iar un membru s-a pronunțat împotriva deciziei.
