Promo-LEX: cadouri electorale și resursele statului, în scopuri electorale. Inclusiv Bugetul +Plus și „Moldova poate”

Politicienii și funcționarii folosesc în continuare resursele statului în scopuri electorale, fenomen care riscă să devină o „normalitate electorală” în Republica Moldova, potrivit primului raport al Misiunii de Observare Promo-LEX pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Organizația atrage atenția că această practică încalcă egalitatea de șanse a partidelor și afectează încrederea cetățenilor în alegeri.

Potrivit asociației, una dintre cele mai flagrante forme observate de utilizare a resurselor administrative a fost „promovarea proiectelor guvernamentale printr-un cadru narativ și vizual ce poate fi ușor confundat cu o campanie electorală”.

„Bugetul +Plus și campania Moldova poate, un exemplu perfect de fuziune între partid politic și stat. Așa-numitul Buget +Plus, adoptat cu câteva luni înainte de începerea perioadei electorale, a permis Guvernului să aloce aproximativ 8 miliarde de lei pentru pachete sociale și energetice, în baza sprijinului extern. Deși aceste fonduri pot fi justificate din punct de vedere tehnic, problema apare în modul de promovare: decizii netransparente, comunicare personalizată și politizată”, a subliniat Promo-LEX.

De asemenea, asociația a atras atenția asupra campaniei guvernamentale „Moldova poate”, cu un buget de 5 milioane de lei, care a fost lansată pe 21 mai 2025, imediat după stabilirea datei alegerilor parlamentare.

„Mesajele de promovare, distribuția națională și preluarea narativului în ziarele de partid, sugerează o instrumentalizare politică a resurselor publice. Astfel, între guvernare și partidul de guvernare a existat o suprapunere care contravine angajamentelor asumate de Republica Moldova, inclusiv prin Documentul reuniunii de la Copenhaga (CSCE, 1990), care prevede delimitarea clară între stat și partide”, susține Promo-LEX.

Totodată, Promo-LEX s-a referit la pachetul de sprijin în valoare de 300 milioane de lei, destinat elevilor claselor I-IX, aprobat de Parlament a doar patru zile înainte de începerea oficială a perioadei electorale, pe care l-a catalogat drept „cadouri” în prag de campanie.

„Aparent, o inițiativă socială. În realitate, data și contextul reflectă o tentativă de a acumula capital politic sub acoperirea generozității bugetare. Astfel de măsuri împachetate electoral creează o competiție inegală pentru partidele fără acces la bugetul de stat și mecanismele instituționale”, a subliniat asociația.

Potrivit asociației, campania de informare a Primăriei municipiului Chișinău „este un alt caz de graniță ștearsă între comunicarea instituțională și promovarea politică”, întrucât ar promovarea identitătea vizuală a partidului Mișcărea Alternativa Națională (MAN).

„Mesaje personalizate, asocierea directă cu primarul Ion Ceban și utilizarea culorilor MAN,  transformă comunicarea publică într-un instrument de consolidare a imaginii electorale. Promo-LEX notează inclusiv cazuri de promovare sponsorizată a acestor mesaje de către partid, ceea ce ridică semne de întrebare privind utilizarea indirectă a fondurilor și resurselor publice în campania electorală”, a mai menționat asociația.

***

Amintim că pe 1 iulie, fracțiunea PAS din Consiliul Municipal Chișinău a depus o plângere la Inspectoratul de Poliție Centru, solicitând „verificarea legalității și oprirea a mesajelor” difuzate în transportul public din capitală, pe care le consideră „propagandă politică în favoarea primarului Ion Ceban, în afara oricărei campanii electorale”. Pe de altă parte, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Capitalei, Natalia Ixari, a declarat pentru „NewsMaker” că sunt, de fapt, „campanii de informare”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Dodon

Dodon cere Curții Constituționale să verifice dacă foștii președinți pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție

Igor Dodon contestă la Curtea Constituțională norma în baza căreia dosarele penale ale foștilor șefi de stat pot fi examinate în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Fostul președinte, al cărui dosar „Sacoșa neagră” este examinat în primă instanță chiar de CSJ, susține că după încheierea mandatului un șef de stat ar trebui să fie judecat de instanțele de drept comun, scrie IPN.

Sesizarea depusă de deputatul socialist vizează articolul 39 punctul 2 din Codul de procedură penală, care prevede că CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova.

Dodon susține că această normă este aplicată prin analogie și foștilor șefi de stat, deși, în opinia sa, legea nu face o distincție clară între infracțiunile comise de un președinte în timpul mandatului, faptele de drept comun și situația unei persoane al cărei mandat prezidențial s-a încheiat.

Potrivit fostului șef de stat, după încetarea mandatului, în cazul în care nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, de instanțele de drept comun.

Deputatul socialist susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

Potrivit sursei citate, în sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Sesizarea vine în timp ce Igor Dodon este judecat chiar de Curtea Supremă de Justiție în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Fostul șef de stat este acuzat de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul ar fi motivat politic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: