Locale 2023

Promo-LEX constată cel puțin cinci cazuri de corupere a alegătorilor, inclusiv din partea PAS. Grosu: „Vom face tot posibilul ca oamenii să voteze liber”

Ecaterina Arvintii
| 3 noiembrie, 2023
15:38

Sfârșitul campaniei electorale este marcat de creșterea numărului cazurilor de abuz de resurse administrative și al celor cu potențial de corupere a alegătorilor. Constatarea aparține Asociației „Promo-LEX”, care a monitorizat campania în perioada 19 octombrie – 2 noiembrie, curent. Încălcări au fost admise, potrivit raportului publicat de Promo-LEX pe 3 noiembrie, atât de partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), cât și de alte formațiuni intrate în cursă, inclusiv Partidul „ȘOR” sau „Renaștere” – afiliate fugarului Ilan Șor.

Potrivit raportului prezentat de Promo-LEX, în ultimele două săptămâni ale campaniei electorale, activismul concurenților a crescut semnificativ, la fel și numărul cazurilor ce pot fi calificate drept abuz de resurse administrative și al celor cu potențial de corupere a alegătorilor. S-a majorat esențial și cuantumul cheltuielilor neraportate estimate de Promo-LEX.

Potrivit sursei citate, în perioada raportată, au fost desfășurate cel puțin 1.421 de activități de promovare. Cei mai activi au fost: PAS – cu 22% din activități, PSRM – 19%, PȘ – 13% și PDCM – 6%.

Potrivit Promo-LEX, în ultimele două săptămâni de campanie, au fost observate cel puțin 5 cazuri care pot fi calificate drept corupere a alegătorilor (2 cazuri – Partidul Șansă, câte un caz – PAS, PLDM și candidatul independent Zagorcea Iurie).

În perioada 6 – 27 octombrie 2023, 30 formațiuni politice și 16 candidați independenți au raportat venituri în valoare totală de 29,8 mil. de lei. Potrivit sursei citate, cele mai multe venituri (69%) au fost raportate de cinci concurenți: PAS – 23%, PSRM – 15%, PȘ – 12%, PN – 11% și MAN – 9%. Circa jumătate din acestea sunt donații de la persoane fizice, iar 40% – venituri transferate din contul partidelor politice. Au fost raportate cheltuieli de 28,2 mil. de lei, dintre care 1,4 mil. de lei au fost din donații materiale.

În urma analizei rapoartelor financiare ale concurenților electorali, observatorii Promo-LEX au identificat colectarea donațiilor în numerar cu depășirea limitelor legale în cazul a 5 concurenți electorali (ALDE, PȘ, PSRM și 2 CI). De asemenea, în cazul a doi concurenți electorali (PAS și MAN) a fost observată colectarea donațiilor de la persoane juridice care, în ultimii trei ani înainte de începerea perioadei electorale, au încheiat contracte de achiziții publice. 6 concurenți (PAS, MAN, CUB, PLDM, PS și LOC) au raportat donații de la persoane juridice ce înregistrează restanțe la bugetul de stat.

MO Promo-LEX a estimat o sumă totală a cheltuielilor neraportate la CEC de cel puțin 2.159.207 de lei pentru activitățile de campanie desfășurate de 24 formațiuni politice și 23 CI. Din totalul cheltuielilor estimate drept neraportate, 42% au fost pentru PR, urmat de PȘ – 14%, PAS – 10% și PSRM – 9%.

Între timp, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a avut o întrevedere pe 3 noiembrie cu delegația Misiunii de observatori din cadrul Parlamentului European, care au venit în Republica Moldova să monitorizeze scrutinul electoral. Speakerul s-a referit în timpul discuțiilor la anumite amenințări, printre care propaganda Federației Ruse, precum și „numeroasele” tentative de fraudare a scrutinului electoral prin coruperea alegătorilor. „Vom face tot posibilul ca alegerile să fie corecte și oamenii să voteze liber” – a declarat șeful Legislativului în cadrul întrevederii, potrivit unui comunicat emis de Parlament.

Amintim că, pe 5 noiembrie 2023, în Republica Moldova vor avea loc alegeri locale generale în toate unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I – orașe (municipii), sate (comune), și de nivelul II – raioane, municipiile Chișinău și Bălți, cu excepția localităților din stânga Nistrului și a municipiului Bender. În cadrul acestui scrutin vor fi aleși pentru un mandat de patru ani reprezentanții administrației publice locale, respectiv 898 de primari și 11 058 de consilieri locali (raionali, municipali, orășenești, comunale și sătești), scrie portalul alegeri.md. Pentru a fi validate, la alegeri trebuie să participe cel puțin 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripție.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

alegători, algeri ocale, campanie elecorală, corupere, igor grosu, ilan șor, PAS, Promo-Lex, raport

Știri similare

Politică

PAS are 8 deputați noi în Parlament: Curtea Constituțională le-a validat mandatele

Politică

„Funcțiile nu sunt trofee pentru fidelitate politică”: PAS din CMC cere depolitizarea Primăriei Chișinău. Reacție

Viață

Ministerul Educației va cere Comratului anularea așa-zisei „legi a educației”: „Autonomia nu poate institui standarde proprii”

Ana-Maria Dolghii
| 6 noiembrie, 2025
20:34

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.

MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.

„Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.

Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.

„Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.

MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.

„Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.

Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.

Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.

Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.

Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.

Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:

predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).

Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.

Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.

În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.