clujust.ro

Promovarea evaluării procurorului anticorupție Andrei Balan, contestată la Curtea Supremă de Justiție. Comisia de vetting: dubii privind integritatea

Comisia de evaluare a procurorilor a contestat la Curtea Supremă de Justiție hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor prin care procurorul anticorupție Andrei Balan a fost declarat că a promovat evaluarea externă de vetting. Contestația vizează verificarea legalității hotărârii CSP din 26 mai 2026, prin care a fost respins raportul de reevaluare al Comisiei cu propunerea de nepromovare. Potrivit legii, Curtea Supremă de Justiție urmează să examineze contestația în termen de 30 de zile.

Procedura de evaluare a procurorului Andrei Balan a debutat în septembrie 2025, când Completul A al Comisiei a emis un raport cu propunerea de nepromovare a evaluării, constatând existența unor dubii privind integritatea financiară. Completul a constatat că Balan nu a reușit să explice sursele unor venituri și economii ale sale.

În octombrie 2025, CSP a respins raportul și a dispus reluarea procedurii de evaluare, indicând aspecte ce țineau de determinarea economiilor la începutul perioadei de evaluare, plauzibilitatea unor împrumuturi și metodologia estimării cheltuielilor de consum.

În cadrul procedurii de reevaluare, Completul a analizat aspectele semnalate de CSP și a concluzionat că procurorul Andrei Balan nu întrunește criteriul de integritate financiară.

La 26 mai 2026, CSP a respins și raportul de reevaluare, constatând promovarea evaluării externe de către procuror.

NewsMaker scria într-o analiză publicată pe 5 iunie despre „standardele duble în vetting” aplicate de Comisia de evaluare a procurorilor în cazuri similare privind banii primiți de la părinți.

De exemplu, în luna mai, procurorul general Alexandru Machidon a promovat evaluarea, în pofida că nu a putut să demontreze proveniența banilor moșteniți de la cei doi părinți decedați. Acesta a declarat că împreună cu sora sa au găsit, după decesul părinților, 75.000 de euro în beciul casei părintești, sumă pe care au împărțit-o în mod egal. Comisia a verificat veniturile părinților și a concluzionat că aceștia ar fi putut acumula o sumă care să acopere cel puțin costul apartamentului procurorului, luând în calcul veniturile oficiale ale mamei, care lucra la școală, veniturile magazinului-bar al familiei din sat, confirmate prin contabilitate neoficială, și veniturile tatălui, care a muncit nouă ani în Israel și a trimis bani acasă.

O situație similară a fost examinată și în cazul procurorului Procuraturii Anticorupție Mihail Ivanov, care a declarat că a primit de la părinți puțin peste 18.000 de euro pentru achitarea unei rate la cumpărarea unui apartament și pentru organizarea nunții. Deși Comisia a considerat că veniturile oficiale ale părinților nu au fost suficiente pentru acumularea unei asemenea sume, aceasta a acceptat că tatăl său obținea venituri neoficiale din întocmirea devizelor în construcții, iar mama sa avea și ea venituri neoficiale. Totodată, Comisia a constatat că, chiar și fără a lua în considerare banii primiți de la părinți, soldul negativ al familiei lui Ivanov rămânea sub pragul legal de 234.000 de lei. Ivanov a promovat evaluarea.

În schimb, procurorul Victor Cozacu nu a promovat evaluarea într-o situație similară. Acesta a justificat un împrumut de 23.000 de euro de la părinți prin munca neoficială desfășurată de tatăl său în Rusia de-a lungul mai multor ani, prezentând declarații ale tatălui, ale colegilor acestuia și chiar ale angajatorului rus. Comisia a refuzat să recunoască existența economiilor, invocând lipsa extraselor bancare, a transferurilor și a documentelor fiscale.

Iar Andrei Balan a declarat că a primit de la părinți în 2010 suma de 20.000 de euro, provenind din vânzarea unui apartament pentru 273.000 de lei. Comisia a considerat că veniturile părinților nu erau suficiente pentru acumularea unei asemenea sume, constatând că resursele financiare ale familiei procurorului nu acopereau cheltuielile efective, iar diferența depășea semnificativ limita admisă.

***

Vettingul în Republica Moldova a început ca parte a reformei justiției. Prima comisie de vetting, sau pre-vetting, a verificat candidații pentru organele de autoadministrare ale sistemului judecătoresc și ale procuraturii – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Activitatea acesteia a început în vara anului 2022.

Ulterior, au fost constituite încă două comisii pentru evaluarea judecătorilor și procurorilor. Comisia nr. 2, responsabilă de evaluarea judecătorilor, și-a început activitatea în iulie 2023. Misiunea acesteia este verificarea judecătorilor curților de apel, a judecătorilor și candidaților la Curtea Supremă de Justiție, precum și a președinților și vicepreședinților instanțelor judecătorești.

Comisia nr. 3, care se ocupă de evaluarea procurorilor, și-a început activitatea în decembrie 2023. Aceasta trebuie să evalueze procurorii din procuraturile specializate, conducerea Procuraturii Generale, precum și procurorii-șefi ai procuraturilor teritoriale și adjuncții acestora.

Din componența fiecărei comisii fac parte câte trei juriști din Republica Moldova (doi desemnați de majoritatea parlamentară și unul de opoziție). De asemenea, în comisii sunt incluși câte trei experți internaționali recomandați de partenerii externi.

Termenul-limită inițial pentru finalizarea procesului de vetting a fost prelungit de la 31 decembrie 2025 până la 31 decembrie 2026. Totuși, și după această dată, comisiile își vor continua activitatea până la finalizarea examinării de către Curtea Supremă de Justiție a tuturor contestațiilor depuse de judecătorii și procurorii care nu sunt de acord cu deciziile comisiilor de vetting.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Peste 4 800 de șomeri au revenit pe piața muncii de la începutul anului. Domeniile cu cele mai multe angajări

Peste 4 800 de șomeri și-au găsit un loc de muncă de la începutul anului 2026 cu sprijinul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Potrivit instituției, în total, 16 006 persoane au fost angajate prin intermediul subdiviziunilor teritoriale ale agenției.

Din numărul total al persoanelor plasate în câmpul muncii, 4 851 au fost șomeri, ceea ce reprezintă 30,3%. Alte 346 de persoane au fost angajate ca zilieri sau pe perioade determinate de până la trei luni.

Cele mai multe angajări au fost înregistrate în sectorul serviciilor colective, sociale și personale, care concentrează 35,7% din total. Urmează agricultura, cu 17,2%, și comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cu 14,5%.

Alte domenii în care și-au găsit un loc de muncă persoanele aflate în căutarea unui serviciu sunt industria (8,1%), administrația publică (5,4%), construcțiile (4,9%), sănătatea și asistența socială (4,1%), învățământul (2,8%), precum și transporturile, depozitarea și comunicațiile (2,2%).

Datele ANOFM arată că femeile reprezintă 42,6% dintre persoanele angajate, adică 6 817 persoane. Totodată, 18,2% dintre beneficiari au vârsta de peste 55 de ani, iar 1,7% sunt persoane cu dizabilități.

Printre cei care și-au găsit un loc de muncă se numără 76 de migranți reveniți din străinătate și 51 de persoane de etnie romă.

În cazul șomerilor angajați, femeile constituie 52,6% din total, iar aproape șase din zece provin din mediul rural. De asemenea, 1 356 de persoane sunt tineri cu vârste cuprinse între 16 și 35 de ani, iar 937 au între 55 și 63 de ani.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: