Justiție

Promovarea evaluării procurorului anticorupție Andrei Balan, contestată la Curtea Supremă de Justiție. Comisia de vetting: dubii privind integritatea

Dumitru Petruleac
| 12 iunie, 2026
17:22

Comisia de evaluare a procurorilor a contestat la Curtea Supremă de Justiție hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor prin care procurorul anticorupție Andrei Balan a fost declarat că a promovat evaluarea externă de vetting. Contestația vizează verificarea legalității hotărârii CSP din 26 mai 2026, prin care a fost respins raportul de reevaluare al Comisiei cu propunerea de nepromovare. Potrivit legii, Curtea Supremă de Justiție urmează să examineze contestația în termen de 30 de zile.

Procedura de evaluare a procurorului Andrei Balan a debutat în septembrie 2025, când Completul A al Comisiei a emis un raport cu propunerea de nepromovare a evaluării, constatând existența unor dubii privind integritatea financiară. Completul a constatat că Balan nu a reușit să explice sursele unor venituri și economii ale sale.

În octombrie 2025, CSP a respins raportul și a dispus reluarea procedurii de evaluare, indicând aspecte ce țineau de determinarea economiilor la începutul perioadei de evaluare, plauzibilitatea unor împrumuturi și metodologia estimării cheltuielilor de consum.

În cadrul procedurii de reevaluare, Completul a analizat aspectele semnalate de CSP și a concluzionat că procurorul Andrei Balan nu întrunește criteriul de integritate financiară.

La 26 mai 2026, CSP a respins și raportul de reevaluare, constatând promovarea evaluării externe de către procuror.

NewsMaker scria într-o analiză publicată pe 5 iunie despre „standardele duble în vetting” aplicate de Comisia de evaluare a procurorilor în cazuri similare privind banii primiți de la părinți.

De exemplu, în luna mai, procurorul general Alexandru Machidon a promovat evaluarea, în pofida că nu a putut să demontreze proveniența banilor moșteniți de la cei doi părinți decedați. Acesta a declarat că împreună cu sora sa au găsit, după decesul părinților, 75.000 de euro în beciul casei părintești, sumă pe care au împărțit-o în mod egal. Comisia a verificat veniturile părinților și a concluzionat că aceștia ar fi putut acumula o sumă care să acopere cel puțin costul apartamentului procurorului, luând în calcul veniturile oficiale ale mamei, care lucra la școală, veniturile magazinului-bar al familiei din sat, confirmate prin contabilitate neoficială, și veniturile tatălui, care a muncit nouă ani în Israel și a trimis bani acasă.

O situație similară a fost examinată și în cazul procurorului Procuraturii Anticorupție Mihail Ivanov, care a declarat că a primit de la părinți puțin peste 18.000 de euro pentru achitarea unei rate la cumpărarea unui apartament și pentru organizarea nunții. Deși Comisia a considerat că veniturile oficiale ale părinților nu au fost suficiente pentru acumularea unei asemenea sume, aceasta a acceptat că tatăl său obținea venituri neoficiale din întocmirea devizelor în construcții, iar mama sa avea și ea venituri neoficiale. Totodată, Comisia a constatat că, chiar și fără a lua în considerare banii primiți de la părinți, soldul negativ al familiei lui Ivanov rămânea sub pragul legal de 234.000 de lei. Ivanov a promovat evaluarea.

În schimb, procurorul Victor Cozacu nu a promovat evaluarea într-o situație similară. Acesta a justificat un împrumut de 23.000 de euro de la părinți prin munca neoficială desfășurată de tatăl său în Rusia de-a lungul mai multor ani, prezentând declarații ale tatălui, ale colegilor acestuia și chiar ale angajatorului rus. Comisia a refuzat să recunoască existența economiilor, invocând lipsa extraselor bancare, a transferurilor și a documentelor fiscale.

Iar Andrei Balan a declarat că a primit de la părinți în 2010 suma de 20.000 de euro, provenind din vânzarea unui apartament pentru 273.000 de lei. Comisia a considerat că veniturile părinților nu erau suficiente pentru acumularea unei asemenea sume, constatând că resursele financiare ale familiei procurorului nu acopereau cheltuielile efective, iar diferența depășea semnificativ limita admisă.

***

Vettingul în Republica Moldova a început ca parte a reformei justiției. Prima comisie de vetting, sau pre-vetting, a verificat candidații pentru organele de autoadministrare ale sistemului judecătoresc și ale procuraturii – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Activitatea acesteia a început în vara anului 2022.

Ulterior, au fost constituite încă două comisii pentru evaluarea judecătorilor și procurorilor. Comisia nr. 2, responsabilă de evaluarea judecătorilor, și-a început activitatea în iulie 2023. Misiunea acesteia este verificarea judecătorilor curților de apel, a judecătorilor și candidaților la Curtea Supremă de Justiție, precum și a președinților și vicepreședinților instanțelor judecătorești.

Comisia nr. 3, care se ocupă de evaluarea procurorilor, și-a început activitatea în decembrie 2023. Aceasta trebuie să evalueze procurorii din procuraturile specializate, conducerea Procuraturii Generale, precum și procurorii-șefi ai procuraturilor teritoriale și adjuncții acestora.

Din componența fiecărei comisii fac parte câte trei juriști din Republica Moldova (doi desemnați de majoritatea parlamentară și unul de opoziție). De asemenea, în comisii sunt incluși câte trei experți internaționali recomandați de partenerii externi.

Termenul-limită inițial pentru finalizarea procesului de vetting a fost prelungit de la 31 decembrie 2025 până la 31 decembrie 2026. Totuși, și după această dată, comisiile își vor continua activitatea până la finalizarea examinării de către Curtea Supremă de Justiție a tuturor contestațiilor depuse de judecătorii și procurorii care nu sunt de acord cu deciziile comisiilor de vetting.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, Moldova

Știri similare

Promo

Desculț prin casă, fără grija facturilor: confortul unui inverter GREE

Bani

Gaz avem. Dar bani pentru facturi? De ce încălzirea îi costă din nou scump pe moldoveni (ANALIZĂ)

Politică

Ministerul Apărării, prima reacție la criticile privind proiectul stării de război și de asediu

Ana-Maria Dolghii
| 6 noiembrie, 2026
18:16

Secretarul de stat al Ministerului Apărării, Ghenadie Cojocaru, susține că proiectul de lege privind regimul stării de asediu și de război nu urmărește să pregătească Republica Moldova pentru un conflict armat și nici nu prevede întoarcerea forțată în țară a cetățenilor aflați peste hotare, după cum au afirmat unii politicieni din opoziție. Într-un comentariu pentru NewsMaker, oficialul a explicat că inițiativa are drept scop actualizarea cadrului legislativ, adoptat în 2004, în contextul deteriorării climatului de securitate din regiune.

„Ministerul Apărării întotdeauna actualizează cadrul legislativ care ține de domeniul său de activitate. Respectiv această lege, legea privind regimul stării de asediu și război, a fost aprobată în 2004, vreau să atrag atenția – 22 de ani. În acești 22 de ani, au avut loc mai multe evaluări ale legilor, inclusiv a acestei legi. (…) În toți acești 22 de ani, dar mai ales în ultimii patru ani și jumătate, climatul de securitate s-a înrăutățit semnificativ, ceea ce cumulativ toți acești factori au făcut ca să primim anumite recomandări de la instituțiile statului abilitate ca să actualizăm legea privind regimul stării de asediu și război. (…) Am venit cu un proiect care să actualizeze această lege”, a declarat Ghenadie Cojocaru.

Totodată, oficialul a respins afirmațiile precum că moldovenii aflați peste hotare vor fi obligați să se întoarcă în țară în eventualitatea instituirii stării de asediu sau de război.

„Cuvântul diasporă nu figurează niciunde. Regretăm profund faptul că anumiți lideri politici sau nu lideri politici interpretează eronat. Deci, nu există în proiectul de lege expresia diasporă. Există o expresie care este folosită în mai multe legi, se numește cetățenii aflați peste hotare. Nu există nicio măsură care să spună că cineva va fi adus forțat în țară. (…) Nici nu există pârghii ca cineva să fie adus forțat în țară”, a menționat secretarul de stat.

Cojocaru a mai catalogat drept „rău-intenționată” interpretarea liderului PSRM, Igor Dodon, potrivit căreia proiectul de lege ar pregăti Republica Moldova de „război”.

„Atunci când se invocă că prin astfel de legi vrem să aducem războiul în țară, întrebarea mea este – dar noi am preluat mai mult de 80% din legea actuală – (…) de ce până acum nimeni nu a spus că această lege de peste 22 de ani aduce război? În momentul în care am vrut să aducem niște garanții de control democratic și atribuții mai clare pentru instituțiile statului, atunci s-a invocat lucrul acesta. (…) Tot ce am adus în legea aceasta am adus garanții ca Parlamentul să poată controla instituțiile statului cum respectă legea într-un eventual regim de stare de asediu și război. Plus, ceea ce am adus nou – atribuții pentru instituții, ca fiecare instituție a statului să aibă atribuțiile descrise, astfel încât într-un așa regim la care sperăm niciodată să nu ajungem să nu fie timp de interpretare”, a spus el.

Ghenadie Cojocaru a precizat că proiectul de lege a fost înregistrat în Cancelaria de Stat și, ulterior, a fost expediat instituțiilor de stat, care, în decurs de 10 zile, vor emite un aviz pe marginea documentului.

„Urmează și o avizare repetată dacă vor fi multe recomandări. Fiecare pe domeniul său de activitate va veni cu recomandări și propuneri către Ministerul Apărării pentru a alinia acest proiect de lege la cerințele legislației naționale. Ulterior, vor fi audieri în comisiile parlamentare. (…) Procesul de avizare cu instituțiile statului va aduce anumite modificări la acest proiect, iar, în paralel, are loc consultația publică. Este consultație publică în care noi primim direct la Minister recomandările și, totodată, sunt organizate și ședințe de audieri publice. Deci, este un proces larg care durează mai mult de o lună ca ulterior să ne apropiem de varianta finală”, a adăugat el.

Amintim că proiectul de lege care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară, a fost examinat de secretarii de stat ai Guvernului pe 2 noiembrie.

Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.

Inițiativa a stârnit un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Totodată, Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă” și deputat, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului de lege. Documentul critică inclusiv prevederea potrivit căreia moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi obligați să revină în țară dacă primesc ordin de chemare. La momentul publicării acestei știri, petiția a adunat 4 585 semnături.

De asemenea, liderul PSRM, Igor Dodon, a solicitat retragerea proiectului de lege. Politicianul susține că cetățenii țării percep inițiativa drept o pregătire pentru un pretins conflict armat și că ar fi fost contactat de „zeci” de persoane care ar fi îngrijorări cu privire la acest document.

Pe fondul criticilor și acuzațiilor din partea opoziției, prim-ministrul Vasile Tofan i-a îndemnat să nu creeze „isterie pe loc gol”. Șeful Guvernului a subliniat că fiecare țară are un cadru legal care reglementează instituirea stării de război sau de asediu.