Protect Imobil — pentru toți cei care sunt în căutarea propriilor locuinţe

Compania Protect Imobil lansează un proiect online pentru toată lumea care caută propriile locuințe. Acest proiect este un ciclu video în care experții vă vor spune cum să vă alegeți corect viitoarea casă și nu numai.

«Cele mai fericite momente din viața noastră le trăim acasă, așa că achiziționarea propriei locuințe este o decizie foarte importantă», spun cei de la Protect Imobil. Se întâmplă adesea ca cumpărătorii să se piardă în varietatea de oferte de pe piața imobiliară și să aleagă primul lucru care este oferit. În astfel de cazuri, apar probleme imediat după achiziție: zona nu este foarte convenabilă, amenajarea nu mai pare atât de reușită, este nevoie de mult timp pentru a ajunge la muncă / școală / grădiniță, iar vecinii gălăgioși pare că nu mai termină reparația.

Datorită noului proiect al Protect Imobil, astfel de probleme pot fi evitate în viitor. Experți de înalt nivel, într-o formă simplă și accesibilă pentru toți, vă vor spune ce anume trebuie să acordați atenție atunci când alegeți o proprietate și ce greșeli trebuie evitate atunci când cumpărați o casă.

În cadrul acestui proiect, o echipă de agenți imobiliari calificați nu numai că vor împărtăși sfaturi utile și unele dintre secretele lor profesionale, dar vor vorbi și despre cele mai noi știri pe piața imobiliară, oferte de împrumuturi profitabile, vor arăta locuințerecomandate, precum și oferte fierbinți și exclusive.

Protect Imobil este o companie care se află pe piața imobiliară în Moldova de 12 ani. Este gata să dezvăluie câteva secreteprofesionale și să ajute clienții să facă alegerea corectă, pe care nu o vor regreta niciodată.

Pentru mai multe informații, contactați-ne: 079996666

Accesați linkul și găsiți cele mai bune oferte⤵️

https://protect-imobil.md/
https://www.facebook.com/protectimobil.md/
https://t.me/protectimobil

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

cna.md

4 milioane lei, destinați împăduririi, folosiți ilegal? Percheziții la o întreprindere silvică din Moldova

Directorul și contabila-șefă a „Întreprinderii pentru silvicultură Iargara” sunt vizați într-un dosar penal privind gestionarea frauduloasă a fondurilor publice pentru implementarea „Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor”, finanțat de Ministerul Mediului. Cei doi ar fi organizat angajări fictive pentru activități de plantare a puieților și împădurire a terenurilor incluse în inițiativă, care, însă, în realitate nu au avut loc, fiind creat statului un prejudiciu de circa 4 milioane de lei. Informațiile au fost comunicate de Centrul Național Anticorupție (CNA), care a precizat că ofițerii săi, în comun cu procurorii și cu suportul Agenției Moldsilva, au desfășurat pe 25 februarie percheziții pe caz.

Potrivit unui comunicat publicat de CNA, în perioada noiembrie 2024 – prezent, directorul și contabila-șefă, acționând în comun și folosindu-se de funcțiile deținute, ar fi pus în aplicare o schemă de sustragere sistematică a mijloacelor financiare destinate lucrărilor de împădurire. Bănuiții ar fi organizat angajări fictive pentru lucrări de plantare a puieților și împădurire a terenurilor incluse în programul finanțat de Ministerul Mediului. Sumele erau achitate din bugetul programului, însă serviciile nu erau prestate în realitate.

Verificările în teren au stabilit lipsa lucrărilor de împădurire pe o suprafață de aproximativ 60 de hectare, prejudiciul estimativ constituind circa 4 milioane de lei.

De asemenea, au fost documentate situații de utilizare a bunurilor întreprinderii în scopuri personale, cheltuielile de întreținere și reparație fiind suportate din contul întreprinderii.

Oamenii legii au desfășurat percheziții la sediile de serviciu, domiciliile și automobilele persoanelor vizate, în urma cărora au fost ridicate probe relevante pentru cauza penală.

Investigațiile continuă în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor și identificării persoanelor implicate.

Tudor Mardei | NewsMaker

Premierul, indignat că jurnaliștii „rețin” miniștrii la întrebări, înainte de ședința Guvernului: „Avem foarte multe de făcut”

Premierul Alexandru Munteanu s-a arătat nemulțumit, după ce ședința Guvernului din 25 februarie a început cu o întârziere de aproximativ zece minute. Oficialul le-a cerut jurnaliștilor să nu îi mai oprească pe miniștri pentru declarații înainte de reuniuni, sugerând că aceste discuții pot duce la întârzieri. Șeful Executivului a precizat că, deși comunicarea cu presa este importantă, agenda Guvernului este una încărcată și trebuie respectată.

„Mare rugăminte: să începem ședințele noastre la timp. Și rugămintea la colegii noștri jurnaliști: să nu rețină miniștrii, fiindcă avem foarte multe lucruri de făcut. Comunicarea noastră este foarte importantă, dar oricum trebuie să ne ținem de agenda stabilită”, a declarat Munteanu în debutul ședinței Guvernului.

Reamintim că Guvernul Munteanu a fost învestit pe 1 noiembrie 2025. Din februarie curent, funcția de purtător de cuvânt al Executivului este deținută de fosta prezentatoare de la Moldova 1, jurnalista Daniela Crudu. În prezent, atât înainte, cât și după ședințele de Guvern, miniștrii răspund la întrebările jurnaliștilor pe teme de actualitate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
screenshot

Val de demisii, după tăierile ilegale din păduri: lista începe cu șefi. Ministrul Mediului anunță – „vor urma și dosare penale”

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat pe 25 februarie un val de demisii în sistemul silvic. Printre cei vizați se numără directorul întreprinderii silvice Chișinău, șeful ocolului silvic Ghidighici, șeful ocolului silvic Vadul lui Vodă și șeful ocolului silvic Criuleni. Totodată, ministrul a anunțat mustrări aspre și retrogradare în privința altor persoane. Potrivit oficialului, pe lângă tăierile ilegale masive depistate în teren, au fost constatate și o serie de alte abateri grave, inclusiv lucrări doar pe hârtie. Anunțul a fost făcut în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

„Au fost controale ce țin de tăierile ilegale în cadrul ocolului silvic Criuleni și Ghidighici, unde au fost tăiați peste 1000 de arbori ilegal. Văzând această infracțiune, împreună cu Moldsilva, am dispus controale interne asupra tuturor celor patru ocoale silvice din cadrul întreprinderii Chișinău. Respectiv, s-au înregistrat o serie de abateri, iar sancțiunile trebuie să fie pe măsură la întreaga conducere a întreprinderii silvice Chișinău”, a declarat ministrul.

Potrivit oficialului, „concluziile sunt revoltătoare”. „Pe lângă tăierile ilegale masive, au fost constatate și abateri grave, cum ar fi lipsuri de masă lemnoasă, surplusuri necontabilizate, cheltuieli nejustificate și lucrări doar pe hârtie. (…) Toleranța mea este 0 pentru corupție. Astfel, în urma acestor controale urmează o serie de demisii pe verticală a tuturor celor responsabili: directorul întreprinderii Chișinău – demis; șeful ocolului silvic Ghidighici – demis; șeful ocolului silvic Vadul lui Vodă – demis; șeful ocolului silvic Criuleni – demis; inginerul pentru pază și protecție fond forestier – demis; șef la pepeniera silvică Bălțata – demis; șeful ocolului Anenii Noi – mustrare aspră; șeful adjunct al pepinierei Bălțata – mustrare aspră; șef inginer – retrogradat”, a anunțat ministrul.

Ministrul a adăugat că pădurarii și personalul tehnic din cadrul întreprinderii, pe teritoriul cărora au fost depistate abateri, vor fi, de asemenea, sancționați.

Potrivit ministrului, mustrarea aspră presupune fie retrogradare, fie eliberare din funcție „în dependență de acțiunile care le-au înregistrat”. „Dar urmează să discutăm la nivelul pădurarilor, pentru că aici există un proces mai complex”, a precizat oficialul.

„Controalele nu se opresc aici. (…) Pe lângă demisii, vor urma și dosare penale și încasarea tuturor prejudiciilor cauzate”, a evidențiat ministrul Mediului.

***

Amintim că, pe 19 ianuarie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că a dispus un control inopinat la ocolul silvic Ghidighici. Oficialul a precizat că, la acea dată, controlul era efectuat de inspectori aduși din alte zone ale țării și era monitorizat de consilierii săi. 

Pe 30 ianuarie, Ministerul Mediului a raportat că, în urma controalelor la ocolul silvic Ghidighici, inspectorii de mediu au depistat 1007 arbori tăiați ilegal, cu un prejudiciu estimat la peste 567 de mii de lei. Totodată, a fost constatată o lipsă a masei lemnoase rezultate din lucrările silvice efectuate în 2025, cantitatea reală fiind mai mică decât cea indicată în documentele contabile, precum și existența a 178 de metri cubi de lemn fără evidență contabilă.

Pe 3 februarie, ministrul Mediului a declarat că așteaptă „identificarea vinovaților și demisii pe verticală” în contextul celor depistate la ocolul silvic Ghidighici. Hajder anunța că agenția „Moldsilva” a inițiat o anchetă internă, iar Inspectoratul pentru Protecția Mediului va transmite Procuraturii un raport cu cele constatate, care, în opinia oficialului, „constituie temei pentru deschiderea a cel puțin două dosare penale”.

Andrei Mardari / NewsMaker

Refugiații ucraineni în Republica Moldova, la patru ani de război: drepturi, integrare și planuri de viitor

La patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina, NewsMaker a decis să afle care este situația actuală a refugiaților ucraineni din Republica Moldova: câți se află în prezent în țară, câți intenționează să rămână și după încheierea războiului și cu ce probleme se confruntă.

Câți refugiați ucraineni sunt în Moldova?

În întreaga lume, potrivit datelor ONU, sunt înregistrați 5,9 milioane de refugiați ucraineni, dintre care 5,3 milioane au găsit adăpost în țările Europei. În Moldova, din februarie 2022, peste 2 milioane de persoane au intrat din Ucraina. Cei mai mulți și-au continuat însă drumul spre alte state din Europa. Conform datelor de la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în Republica Moldova se aflau 140 de mii de cetățeni ucraineni. Cifra este actualizată periodic și include nu doar refugiații, ci și persoanele care au intrat temporar în țară.

Dintre aceștia, 83,7 mii de persoane sunt adulți, iar 56,4 mii sunt copii. Printre refugiați predomină femeile (63%) și copiii (47%). În plus, 13% din numărul total sunt persoane în vârstă, iar 19% — persoane cu dizabilități. Ponderea familiilor în care există cel puțin o persoană cu dizabilitate de gradul trei sau mai mare ajunge la 19,5%.

Este de menționat că numărul ucrainenilor în Moldova nu este constant. Datele Poliției de Frontieră arată că acesta se schimbă în funcție de sezon. În special, foarte mulți cetățeni ai Ucrainei traversează frontiera Moldovei vara. De exemplu, în august anul trecut în țară au intrat 77,5 mii de ucraineni, iar 78,3 mii au părăsit-o. Reprezentanții UNHCR în Moldova au explicat că unii ucraineni se întorc periodic în Ucraina pentru a-și vizita rudele și pentru a-și verifica proprietățile. În lunile de iarnă, ucrainenii traversează mult mai rar frontiera Republicii Moldova în ambele direcții.

La începutul lunii februarie 2026, 88,3 mii de refugiați ucraineni au primit în Moldova statut de protecție temporară. Acest statut joacă un rol-cheie în viața lor, deoarece le permite să se afle legal în țară și, de asemenea, le oferă acces la piața muncii, educație și servicii medicale. Încă 6189 ucraineni se află în Moldova în baza altor statute legale.

Majoritatea covârșitoare a ucrainenilor cu statut de protecție temporară locuiesc în Chișinău și în suburbiile acestuia (53,8 mii de persoane). După capitală urmează regiunea transnistreană (6,2 mii), Găgăuzia (4,8 mii) și municipiul Bălți (3,5 mii).

Din 2022, refugiații ucraineni au contribuit cu aproximativ 1,6 miliarde de lei la bugetul Moldovei sub formă de taxe și contribuții sociale. În acest timp, ei au deschis peste 200 de afaceri proprii. Dacă analizăm ocuparea forței de muncă, 36,4% dintre membrii gospodăriilor sunt angajați, iar 65,5% dintre aceștia au un contract oficial de muncă la locul principal de muncă. În același timp, 59,4% dintre refugiați nu lucrează. De menționat că aceste date nu înseamnă neapărat că persoanele angajate lucrează în companii din Republica Moldova.

În școli sunt înscriși oficial 3623 de copii ucraineni. Deși în anul de studii 2024–2025, 25,9% dintre copiii ucraineni cu vârste între 3 și 18 ani au continuat să învețe la distanță sau online, se așteaptă ca în anul de studii 2025–2026, 69,9% să fie implicați în sistemul național de educație al Moldovei. Reprezentanții UNHCR spun că mulți părinți doresc ca copiii lor să continue să învețe la distanță în școlile din Ucraina, pentru a nu întrerupe legătura copilului cu Patria. În special este vorba despre elevii din clasele superioare, care trec la învățământ online pentru a obține diploma ucraineană.

În ceea ce privește domeniul sănătății, potrivit datelor din decembrie 2025, 15.623 de ucraineni erau înregistrați la medicii de familie. Necesitatea asistenței medicale rămâne ridicată: 29,8% dintre membrii gospodăriilor au boli cronice, iar 38,1% s-au confruntat cu probleme de sănătate care au necesitat adresarea la medici.

Statisticile reflectă, de asemenea, o puternică atașare a ucrainenilor față de Patrie. Potrivit sondajelor, 53,2% dintre familii planifică să se întoarcă în Ucraina, de îndată ce situația se va stabiliza. Totuși, deși majoritatea refugiaților speră ca într-o zi să ajungă acasă, doar puțini se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în viitorul apropiat.

Ucrainenii vor rămâne în Moldova, chiar și după încheierea războiului

Partenerii externi ai Moldovei recomandă autorităților să se ocupe de integrarea ucrainenilor în societatea moldovenească și să treacă treptat de la statutul de protecție temporară la alte forme de ședere legală în țară. Acest lucru este deosebit de important în contextul în care o parte dintre refugiați nu intenționează să se întoarcă acasă nici după încetarea conflictului. Specialiștii spun că acest lucru este legat de faptul că o parte dintre ucraineni și-au organizat deja viața în Moldova, iar alții pur și simplu nu au unde să se întoarcă.

Un studiu realizat de Universitatea Brunel din Londra, în parteneriat cu UNHCR, prezintă două scenarii principale privind revenirea refugiaților ucraineni, însoțite de estimări detaliate pentru fiecare țară gazdă, inclusiv Republica Moldova. Modelarea pornește de la sfârșitul anului 2026 ca reper. Potrivit datelor de bază ale acestei prognoze, la finele anului 2026, în Republica Moldova s-ar putea afla aproximativ 128 de mii de refugiați ucraineni.

Primul scenariu descrie o „pace fragilă, cu concesii”. Potrivit acestei ipoteze, până la sfârșitul anului 2026 luptele active ar urma să înceteze, însă Rusia ar păstra controlul de facto asupra teritoriilor temporar ocupate și anexate ilegal ale Ucrainei. În același timp, în regiunile aflate sub controlul guvernului ucrainean este anticipat un nivel mediu sau ridicat al investițiilor pentru reconstrucție. Într-un asemenea context, estimările arată că aproximativ 66% dintre refugiații ucraineni aflați în Republica Moldova s-ar putea întoarce în țară.

Al doilea scenariu se bazează pe victoria deplină a Ucrainei. În acest caz, până la sfârșitul anului 2026, Ucraina își va recăpăta controlul asupra tuturor teritoriilor temporar ocupate. Această variantă este, de asemenea, însoțită de un nivel ridicat de investiții pentru reconstrucție în toate regiunile țării. În astfel de condiții favorabile de securitate și economice, analiștii prognozează un exod semnificativ mai mare de persoane: se așteaptă ca 83% dintre ucrainenii care au găsit adăpost în Moldova să se întoarcă acasă.

Totodată, potrivit studiului, chiar și în cel mai favorabil scenariu, o parte dintre refugiați va rămâne în Moldova. În acest context, Moldova trebuie să integreze ucrainenii care vor dori să rămână. Pentru aceasta, este necesară soluționarea mai multor probleme.

Renunțarea la statutul de protecție temporară

Așa cum au explicat reprezentanții UNHCR, în Moldova există câteva forme de protecție. Prima este statutul de refugiat: acesta este acordat unei persoane care fuge din țara de origine din cauza persecuțiilor. A doua formă este protecția umanitară. În ceea ce privește volumul drepturilor, este practic același lucru, dar este oferită din alte motive. A treia formă este protecția temporară.

Până la 24 februarie 2022, în Moldova se aflau doar aproximativ 200–300 de refugiați, iar în dimineața zilei de 24 februarie, când a început invazia pe scară largă în Ucraina, la punctul de trecere Palanca se aflau deja 12 mii de persoane care au traversat frontiera într-o singură zi.

În Moldova, înainte de război, erau examinate aproximativ 100–200 de cereri de azil pe an. Deoarece fluxul de persoane în 2022 a fost colosal, autoritățile au recurs la mecanismul protecției temporare. Acordarea acesteia este mult mai simplă: fără proceduri complicate, fără interviuri îndelungate și fără colectarea îndelungată a probelor. Este suficient să spui: „Am traversat frontiera din Ucraina, nu mă pot întoarce și am nevoie de protecție”, pentru a primi într-un termen scurt un document cu număr de identificare pentru ședere legală în Moldova.

Inițial, Moldova a introdus regimul stării de urgență și a oferit ucrainenilor unele facilități (de exemplu, dreptul de a se afla în țară mai mult de 90 de zile în decurs de șase luni), deoarece toți așteptau încheierea rapidă a conflictului. În 2023, când a devenit clar că conflictul se prelungește, în Moldova a fost lansat oficial mecanismul protecției temporară. Conform legii, aceasta este acordată pentru un an.

Autoritățile au prelungit deja acest termen de trei ori, ultima dată în ianuarie 2026, încercând să-și alinieze deciziile la practica Uniunii Europene. UE a recomandat statelor membre să extindă protecția temporară pentru ucraineni încă un an, însă aceasta ar urma să fie ultima prelungire în actualul format. Ulterior, beneficiarii ar trebui să aibă posibilitatea de a opta pentru alte forme de ședere legală — de exemplu, solicitarea unui permis de ședere. Aici intervine însă o dificultate: pentru majoritatea statutelor legale sunt necesare acte suplimentare, precum certificatul de cazier judiciar. Or, nu toți refugiații — ca să nu mai vorbim despre bărbați — pot reveni în Ucraina pentru a obține un astfel de document.

Toate aceste aspecte impun identificarea unor soluții alternative. UNHCR, autoritățile Republicii Moldova și partenerii internaționali discută deja această problemă. Crearea unei noi forme de protecție nu ar reprezenta o soluție durabilă. Refugiații au nevoie de predictibilitate: pentru a se putea angaja, pentru a planifica studiile copiilor sau pentru a-și construi un plan de viață pe termen mai lung.

Cea mai simplă cale este utilizarea mecanismelor deja existente (permis de ședere pentru studii, muncă, reunificarea familiei), dar eliminarea barierelor birocratice care nu sunt aplicabile refugiaților (precum cerința certificatului de cazier judiciar din zona de conflict). Dreptul la azil este un drept fundamental al omului, consacrat în Constituția Republicii Moldova și în convențiile internaționale, și nu doar un „serviciu” din partea statului.

În primul rând, trebuie soluționate problemele cu care se confruntă ucrainenii. De exemplu, refugiații cu protecție temporară au dreptul să deschidă o afacere și să cumpere patentă de întreprinzător, dar pentru patentă este necesară asigurarea medicală. Un refugiat cu protecție temporară nu poate cumpăra polița de asigurare medicală obligatorie dacă nu este angajat oficial. Se creează un cerc vicios: dreptul există pe hârtie, dar nu poate fi realizat.

În plus, fără asigurare medicală este disponibil doar pachetul de bază de asistență de urgență. Dacă o persoană și-a fracturat piciorul, la ambulanță i se va pune ghips, dar pentru toate controalele ulterioare și tratamentul va trebui să plătească din propriul buzunar, iar tarifele vor fi mai mari decât pentru cei asigurați. De asemenea, există dificultăți cu programarea, deoarece copiii ucraineni nu au fost înscriși pe liste de la naștere, spre deosebire de cei locali.

Experții consideră că soluționarea cu succes a problemelor birocratice va facilita integrarea ucrainenilor în Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Dosarul asasinatelor în Ucraina: principalul suspect va reveni în închisoare, chiar dacă a fost grațiat de Maia Sandu în 2022

Nicolai Șepeli, principalul suspect în organizarea unor asasinate în Ucraina, la comanda Rusiei, ar putea reveni în închisoare, după ce anterior a fost grațiat. Ministrul Justiției a declarat că, odată cu revocarea decretului emis în 2022, acesta va fi obligat să-și reia executarea pedepsei rămase, precizând că revocarea privește pedeapsa inițială și nu exclude investigarea noilor acuzații de către organele competente. Precizările au fost făcute pe 25 februarie, înaintea ședinței Guvernului.

„Dacă astăzi o persoană comite o faptă infracțională, desigur că aceasta va fi investigată de către instituțiile competente și este necesar să facem o distincție esențială între faptul că grațierea se acordă în baza informațiilor și valorilor disponibile la momentul deciziei. Este relevantă și această concluzie că, la momentul de față, odată cu revocarea, adică decretul nu se anulează, ci se revocă, subiectul urmează să revină la executarea pedepsei cu închisoare și este un principiu clar al revocării care se referă la pedeapsă, nu la responsabilitatea infracțională”, a explicat el.

Întrebat câți ani de detenție mai avea de executat Nicolai Șepeli înainte de grațiere, ministrul a evitat să ofere o cifră exactă. Acesta a explicat că, potrivit procedurilor legale, urmează să fie solicitată o evaluare definitivă privind restul de pedeapsă rămas, pentru a evita eventuale interpretări sau presiuni publice.

Totodată, el a respins orice legătură între grațiere și condamnarea persoanei în Federația Rusă, precizând că grațierea nu are legătură cu faptele comise ulterior sau cu eventuale condamnări în alte state.

Reamintim, președinta Maia Sandu și-a anulat, pe 19 februarie, decretul din 2022, prin care Nicolae Șepeli a fost grațiat. Acesta este învinuit, în prezent, de racolarea a cel puțin 10 persoane pentru asasinarea unor persoane importante în Ucraina, la indicația serviciilor speciale rusești.

Președinția a precizat, pe 23 februarie, că grațierea lui Nicolae Șepeli a fost acordată în urma unei solicitări depuse de Procuratura Generală în 2021. La acel moment, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat pe lista „Alternativa”. În demers, PG menționa că inculpatul și alte persoane condamnate în Rusia ar fi fost victime ale traficului de ființe umane.

Astfel, grațierea a fost decisă după solicitarea Procuraturii Generale, care a menționat că acesta este o victimă a traficului de ființe umane. Reprezentantul PCCOCS a susținut demersul de clemență și a prezentat informații potrivit cărora persoana avea statut de victimă, iar reprezentantul „La Strada” a confirmat acest statut.

Ulterior, comisia de profil a votat în favoarea aprobării cererii de grațiere, iar în baza acestei recomandări a fost semnat decretul prezidențial. Revocarea decretului a fost decisă urmare a noilor informații.

Președinția a mai informat că o a doua solicitare a fost transmisă în octombrie 2021, fără a indica însă data exactă. Reamintim că Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general pe 5 octombrie 2021, iar din 6 octombrie interimatul a fost asigurat de Dumitru Robu.

Acum un an, deputatul PAS Lilian Carp l-a acuzat pe Stoianoglo că ar fi cerut ilegal, în 2021, grațierea unui grup de persoane, condamnate pentru transportarea drogurilor în Rusia. La momentul lansării învinuirilor, Stoianoglo le-a calificat drept false și incomplete. El a menționat că persoanele în cauză ar fi fost traficate în Rusia și impuse la munci forțate, printre care servicii de curierat, însă fără a ști ce transportă.

Precizăm, pe fondul cazului lui Nicolai Șepeli, Blocul „Alternativa” a înaintat, pe 23 februarie, o inițiativă prin care a cerut constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind grațierea persoanelor condamnate pentru circulația ilegală a drogurilor. Alexandr Stoianoglo a lipsit de la prezentarea inițiativei.

Cine a făcut parte din Comisia de grațiere, în 2022?

Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova era condusă, în 2022, de juristul Ion Guzun, care ocupă, în prezent, funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Vicepreședintă a comisiei a fost numită, prin decret prezidențial, Ana Racu, membru al Comitetului ONU împotriva torturii. Din comisiei au mai făcut parte, la acea vreme, și actuala vicepreședintă a Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman și actualul avocat al poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi.

Ion Guzun a răspuns public acuzațiilor și a scris, pe pagina sa de socializare, că s-a „abținut de la examinarea cererii de grațiere” a lui Nicolae Șepeli. Acesta a confirmat același lucru și în postarea de pe Facebook a directoarei Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, Cornelia Cozonac, în care a distribuit știrea anticorupție.md privind anularea decretului semnat în 2022 de Maia Sandu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: