NM

UPDATE Ședința de la Curtea de Apel Chișinău în cazul lui Igor Dodon a fost amânată

UPDATE 14:00: Magistrații Curții de Apel Chișinău au amânat examinarea recursului depus de avocații lui Dodon, care au cerut eliberarea acestuia din arest la domiciliu. Audierea a fost reprogramată pentru luni, 29 august. Solicitat de NM, procurorul Petru Iarmaliuc a declarat că acest lucru s-a întâmplat la solicitarea avocaților. El a refuzat să explice cu ce cereri a venit în instanță și a ignorat întrebările, menționând că va raporta totul luni. NM a solicitat un comentariu și de la serviciul de presă al Procuraturii Generale, cu solicitarea de a clarifica ce anume a cerut procurorul.

La rândul său, fostul președinte Igor Dodon a declarat pentru NM că procurorii au cerut „înăsprirea măsurii de arest”. Fostul șef de stat susține că este ținut în arest cu scopul de a fi „izolat” de cetățeni. „Nu au argumente să mă țină în arest la domiciliu, așa că au făcut presiuni asupra judecătorilor. Judecătorii se tem că vor fi concediați după pre-vetting”, a spus Dodon. El s-a adresat președintelui Maia Sandu și i-a cerut „să lase opoziția în pace”.

După ședință, Dodon a ieșit să discute cu protestatarii care au venit să îl susțină la Curtea de Apel. „Primul lucru pe care îl voi face atunci când voi fi liber va fi să merg în fiecare sat, în fiecare raion, pentru a mă întâlni cu voi. Asta voi face, promit”, a declarat Dodon.

UPDATE 13:30: Un nou protest are loc la Curtea de Apel Chișinău, în timp ce judecătorii examinează demersul avocaților privind anularea măsurii de arest preventiv la domiciliu aplicată în privința fostului șef de stat Igor Dodon. „Nu fărădelegilor”, „Vrem dreptate” – scandează mulțimea.

Nadejda Coptu/NewsMaker

Precizăm că magistrații Curții de Apel s-au întrunit în ședință cu începere de la ora 13:00 pentru a decide dacă vor menține sau nu decizia Judecătoriei Ciocana din 18 august, prin care arestul la domiciliu pe numele lui Dodon a fost prelungit cu 30 de zile.

Atunci procurorii declarau că motivele care au stat la baza înaintării demersului de prelungire a mandatului de arest sunt determinate de existența în continuare a riscului împiedicării bunei desfășurări a urmăririi penale, riscului distrugerii probelor și influențării martorilor prin determinarea unor persoane de a da declarații mincinoase și riscul eschivării de la răspundere penală.

„Alte măsuri preventive neprivative de libertate cum ar fi liberarea provizorie sub control judiciar nu au capacitatea de a preveni riscurile invocate supra și a asigura buna desfășurare a urmăririi penale”, comunica pe 17 august Procuratura.

Pe de altă parte, Dodon declara atunci pentru presă că cererea procurorilor ar fi neîntemeiată. La procesul său din 18 august, el le-a spus reporterilor că, de îndată ce va fi eliberat, va călători prin țară pentru a se vedea cu cetățenii.

***

De menționat că, că Igor Dodon se află în arest preventiv la domiciliu. Pe 18 iulie, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, au luat decizia să-i prelungească arestul preventiv la domiciliu cu încă 30 de zileIgor Dodon figurează într-un dosar penal în care este învinuit de îmbogățire ilicită, corupere pasivă, trădare de patrie și acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală. Asta după ce în mai 2020 deputatul Iurie Reniță a publicat un video în care se vede cum Igor Dodon primește o pungă neagră de la fostul politician Vlad Plahotniuc.

Pe 27 iunie curent, Procuratura Generală a anunțat că fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon s-a ales cu încă un dosar. Acestuia i-a fost înaintată învinuirea în săvârșirea infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu, în cadrul dosarului penal denumit „Energocom”.

Fostul șef de stat pledează nevinovat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Татьяна Булгак/foto simbol

Moldovenii care nu-și revendică dreptul la moștenire timp de un an pot rămâne fără ea. Legea a intrat în vigoare

Moștenitorii au la dispoziție 12 luni pentru a decide dacă acceptă sau renunță la moștenire. Moștenirea se consideră acceptată atunci când moștenitorul depune o declarație la notar sau intră în posesia bunurilor moștenirii. Noile modificări au intrat în vigoare la 1 aprilie 2026.

Pe 1 aprilie 2026 a intrat în vigoare legea, adoptată în iulie 2025, privind revizuirea unor aspecte ale regimului juridic al moștenirii. Conform legii, o persoană care are dreptul la moștenire, fie prin lege, fie prin testament, poate alege să o accepte sau să renunțe la ea. Termenul de acceptare a moștenirii este de 12 luni de la data deschiderii ei. După ce a acceptat moștenirea, nu mai poate renunța.

Moștenirea se consideră acceptată atunci când moștenitorul depune, în termenul legal, o declarație autentică de acceptare la notarul care gestionează procedura succesorală sau când intră în posesia bunurilor moștenirii. Declarația poate fi autentificată la orice notar sau la o altă persoană autorizată să autentifice acte juridice. Dacă, în termen de un an, moștenitorul nu depune la notar o declarație autentică de acceptare a moștenirii, el pierde dreptul la moștenire.

Soțul supraviețuitor care moștenește împreună cu alți moștenitori de clasa întâi poate primi, pe lângă partea sa din moștenire, mobilierul și obiectele de uz casnic folosite în comun. Acestea nu se acordă dacă fac parte dintr-un imobil și doar în măsura în care sunt necesare pentru gospodărie.

Dacă moștenitorul este minor sau este un adult pentru care s-a început o procedură de protecție juridică, notarul trebuie să informeze imediat autoritatea tutelară despre deschiderea moștenirii. De asemenea, o anunță că moștenitorul trebuie să decidă dacă acceptă sau renunță la moștenire și îi comunică termenul pentru această decizie. Autoritatea tutelară înregistrează cazul și acționează conform legii.

Dacă dreptul de a accepta moștenirea apare deoarece ceilalți moștenitori nu au acceptat-o, aceasta trebuie acceptată în timpul rămas din termenul legal de acceptare. Dacă acest termen rămas este mai mic de 3 luni, el se prelungește până la 3 luni.

La cererea moștenitorului care a omis termenul de acceptare a moștenirii, notarul care desfășoară procedura succesorală poate prelungi termenul sau poate stabili un nou termen, dacă întârzierea este justificată și ceilalți moștenitori nu se opun. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, cererea se soluționează de instanța de judecată.

Conform legii, pierderea dreptului la moștenire din cauza nedemnității trebuie stabilită de instanța de judecată. Dacă o persoană este declarată moștenitor nedemn după ce a acceptat moștenirea, ea trebuie să restituie tot ce a primit. Partea care i-ar fi revenit se împarte în mod egal între ceilalți moștenitori.

Prevederile vor fi aplicate retroactiv pentru moștenirile deschise după 1 ianuarie 2026.

Explicația unui avocat

În contextul noilor prevederi, avocata și experta în drepturile omului Doina Ioana Străisteanu a venit cu mai multe precizări. Potrivit acesteia, soțul supraviețuitor, în cazul în care nu există copii ai persoanei decedate, va moșteni întreaga avere acumulată împreună cu soțul decedat. Anterior, în lipsa copiilor, soțul supraviețuitor trebuia să împartă averea cu rudele defunctului.

Totodată, potrivit avocatei, dacă la moștenire vin împreună cu soțul supraviețuitor și copiii defunctului, soțul supraviețuitor poate primi obiectele de uz casnic care nu fac parte integrantă din imobil, pe lângă cota sa din moștenire.

Avocata a mai spus că nu mai există un termen de renunțare la moștenire. În locul acestuia a fost introdusă regula potrivit căreia moștenirea poate acceptată în termen de 12 luni de la deces.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: