Facebook/Blocul Împreună

PSDE, fostul Partid Democrat, se arată „dezamăgit” de declarațiile Olesei Stamate despre Pactul pentru Europa

Partidul Social Democrat European (fostul PDM), condus de Ion Sula, a numit „iresponsabile” declarațiile vicepreședintei Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate, potrivit căreia „Pactul pentru Europa” nu este un document cu valoare juridică. Valoarea sa nu se măsoară exclusiv pe componentele juridice, a adăugat partidul, „ci pe capacitatea de a transmite un mesaj clar de solidaritate”. PSDE a mai spus că „declarațiile iresponsabile trebuie evitate în favoarea reflectării obiectivelor și aspirațiilor întregii națiuni”. 

Pe 28 mai, Partidul Social Democrat European (PSDE) a menționat că „dezaprobă declarațiile iresponsabile a vicepreședintelui PAS, Olesea Stamate, privind „lipsa de valoare juridică” a „Pactului pentru Europa””.

„PSDE, în calitate de partid semnatar al „Pactului pentru Europa”, exprimă profunda dezamăgire și dezacordul față de declarațiile recente ale doamnei Olesea Stamate. (…) „Pactul pentru Europa” este menit să fie un simbol al unității și angajamentului partidelor proeuropene din Republica Moldova pentru integrarea europeană. Valoarea sa nu se măsoară exclusiv pe componentele juridice, ci pe capacitatea de a transmite un mesaj clar de solidaritate și determinare în fața cetățenilor noștri și a partenerilor externi”, a comunicat partidul.

Reprezentanții partidului au mai spus că „declarația dnei Stamate privind lipsa de valoare juridică a Pactului ignoră importanța angajamentului public față de integrarea europeană”. „Cetățenii așteaptă de la politicieni coerență și fermitate în susținerea parcursului european. (…) Într-o perioadă de mari provocări geopolitice și economice, unitatea forțelor proeuropene este esențială. Declarațiile iresponsabile care subminează inițiative esențiale trebuie evitate în favoarea reflectării obiectivelor și aspirațiilor întregii națiuni”, a declarat PSDE.

Menționăm, la emisiunea „Puterea a patra” Olesea Stamate a fost întrebată care este motivul pentru care președintele PAS nu a asistat la semnarea „Pactului pentru Europa” – un acord cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova, semnat de 14 formațiuni politice. Precizăm că PAS l-a delegat pe secretarul general al formațiunii, Artur Mija, pentru a semna documentul. Potrivit Olesei Stamate, conducerea de vârf a PAS nu a venit la evenimentul de semnare întrucât documentul nu are valoare juridică. Detalii AICI.

***

Pe 26 mai, 14 partide din Republica Moldova au semnat „Pactul pentru Europa”. Unele formațiuni au fost reprezentate de către liderii partidului, iar alții au delegat simpli membri.

Semnarea pactului a avut loc la Muzeul Național de Istorie, în prezența mai multor ambasadori și reprezentanți ai societății civile. Documentul, care potrivit autorilor inițiativei, este „un Pact similar celui de la Snagov”, a fost semnat de:

  • Partidul Verde Ecologist din Moldova;
  • Partidul Acțiune Și Solidaritate;
  • Partidul Dezvoltării Și Consolidării Moldovei;
  • Partidul Liberal Democrat din Moldova;
  • Partidul Social Democrat European;
  • Partidul Național Liberal;
  • Partidul „Puterea Oamenilor”;
  • Partidul Mișcarea Alternativă Națională;
  • Platforma Demnitate și Adevăr;
  • Partidul Schimbării;
  • Liga Orașelor Și Comunelor;
  • Coaliția Pentru Unitate și Bunăstare;
  • Partidul Politic „Voința Poporului”
  • Alianța pentru Unirea Românilor din Republica Moldova (AUR Moldova).

Semnatarii își asumă angajamentul politic de a contribui la obiectivul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, obligația de a promova statul de drept, coeziunea socială și solidaritatea națională, în jurul obiectivul de integrare europeană, și condamnă războaiele de agresiune asupra statelor independente.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: