Colaj NM

„Puțin comică situația”. Premierul, despre drona transportată în remorcă la Sîngerei VIDEO

Premierul Alexandru Munteanu a numit „ciudat” cazul din comuna Pepeni, unde un locuitor a găsit o dronă, a pus-o în remorca unui utilaj agricol și a adus-o în localitate. Oficialul a spus că a văzut incidentul la știri. Pe de altă parte, el a menționat că situația este „puțin comică”, dar trebuie investigată, deoarece „e o chestie foarte serioasă”.

„E o istorie pe care am privit-o ieri la știri, care mi se pare puțin ciudată. Trebuie investigată: ce s-a întâmplat și de unde s-a luat drona aceea în satul cela. Mi se părea puțin comică situația, dar trebuie investigată. Noi luăm toată informația despre drone, inclusiv situația când mulți, inclusiv și politicieni, transformau în niște glume drona aceea aterizată pe acoperiș. Noi nu considerăm așa, eu cred că e o chestie foarte serioasă. Eu am fost în Kiev atunci când s-a început războiul, țin minte ce înseamnă când ajung exploziile și zboară dronele deasupra capului tău. E o chestie foarte serioasă, care, noi, aici la Guvern, o luăm foarte în serios”, a declarat Munteanu.

Oficialul a amintit în acest sens despre „Planul de consolidare a rezilienței democratice”, aprobat de Consiliul Național de Securitate pe 2 decembrie. „Întreprindem toate măsurile pentru a asigura securitatea cetățenilor noștri”, a adăugat Munteanu.

Amintim că, pe 3 decembrie, primarul comunei Pepeni din raionul Sîngerei a anunțat că un locuitor a găsit o dronă la marginea localității. Potrivit edilului, acesta a pus-o în remorca unui utilaj agricol și a adus-o în localitate.

Ulterior, poliția a precizat că drona nu era activă și nu se afla în zbor. Persoana care a găsit-o a descoperit-o încă sâmbătă, 29 octombrie, pe un deal din apropierea localității. Conform poliției, doi bărbați au dezmembrat drona, scoțând motorul și celelalte componente. Pe 3 decembrie, „obiectul a fost adus în sat, fără să anunțe autoritățile”, comunica poliția. Toate piesele dezmembrate sâmbătă au fost găsite la domiciliul unuia dintre bărbați.

Incidentul a avut loc la câteva zile după ce, în dimineața zilei de 25 noiembrie, șase drone au traversat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova. Una dintre ele, cu inscripția „Z”, a căzut pe o casă din raionul Florești. Cazul a avut loc la o săptămână după ce o altă dronă a survolat spațiul aerian al Moldovei. Ulterior, în noaptea de 28 spre 29 noiembrie, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis timp de aproximativ o oră, după ce alte două drone au survolat ilegal teritoriul țării. Autoritățile ucrainene le-au identificat drept drone de tip Gherbera. Din cauza restricțiilor, două aeronave care urmau să aterizeze la Chișinău au fost deviate către un aeroport din România, iar o altă aeronavă a fost reținută la sol. Autoritățile naționale au precizat că nu au fost găsite obiecte sau resturi periculoase.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: