EPC Moldova

„Putin nu își dorește să oprească acest război”. Maia Sandu, despre negocierile pentru pace în Ucraina

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, consideră că președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu-și dorește să pună capăt războiului. Potrivit șefei statului, în aceste condiții, situația devine mai complicată, chiar dacă se fac eforturi din partea Occidentului. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu pentru Nicolae Chicu, publicat pe 21 august.

În timpul interviului, Maia Sandu a fost întrebată dacă s-a gândit la scenariul în care Putin pune condiția pe masa de negocieri ca să obțină controlul asupra Republicii Moldova ca sferă de influență, pe modelul sovietic. „Din câte cunoaștem noi, Republica Moldova nu este pe masa negocierilor. Negocierile acum sunt pe încetarea războiului. (…) E clar că rușii cred că pot obține controlul asupra Republicii Moldova și nu doar în regiunea transnistreană, dar în general – în toată țara, prin aceste metode de război hibrid. (…) A înțeles care este capacitatea propriei armate în Ucraina, în acești trei ani și jumătate, și acum Kremlinul este determinat să folosească instrumentele pe care le resimțim noi în fiecare zi, această presiune, pentru ca totuși să preia controlul asupra puterii”, a comunicat Maia Sandu.

Întrebată dacă garanțiile de securitate pentru Ucraina ar putea proteja și Republica Moldova, Maia Sandu a răspuns: „Restabilirea păcii în Ucraina ar fi și pentru noi cea mai bună garanție de securitate. Umbrela serioasă de securitate ar fi calitatea de membru în Uniunea Europeană, dar și dincolo de asta noi trebuie să continuăm să construim o societate unită”.

La întrebarea dacă în următoarele săptămâni ar putea apărea un context favorabil și pentru rezolvarea crizei de peste Nistru, șefa statului a declarat: „Eu cred că este devreme să vorbim despre așa ceva. Cel mai important este să vedem o soluție durabilă și justă pentru restabilirea păcii în Ucraina și în momentul în care ne vom apropia de această soluție, atunci putem să discutăm. Cât de aproape sau cât de departe suntem de o soluție e greu să spunem. Nu am văzut prea multe informații despre garanțiile de securitate. M-a bucurat discuția de ieri (nota red. din data de 18 august), la Casa Albă, a președintelui Trump cu mai mulți lideri europeni, cu președintele Zelenski, dar nu cred că este ușor. Părerea mea este că Putin nu își dorește să oprească acest război și de aceea va fi mai complicat, chiar daca eforturile din partea Occidentului se fac și sper că vor fi eforturi susținute în continuare în următoarele săptămâni și luni”.

***

Pe 15 august, Donald Trump și Vladimir Putin s-au întâlnit la baza militară Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska. Principala temă de discuție a fost încheierea invaziei ruse din Ucraina. Președintele SUA a declarat că întâlnirea a fost productivă, însă a subliniat că nu s-a ajuns la o „înțelegere”. La rândul său, liderul de la Kremlin a menționat de mai multe ori în discursul său de la conferința de presă că, în timpul negocierilor, părțile au ajuns la „acorduri”.

Pe 18 august, la Washington, au avut loc negocieri între președinții Ucrainei și SUA, după ce Trump a avut discuții cu Putin în Alaska. La Washington, împreună cu Zelenski, au sosit: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, secretarul general al NATO, Mark Rutte, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, și președintele Finlandei, Alexander Stubb.

După discuțiile cu Zelenski și liderii europeni, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că a început pregătirile pentru o întâlnire între președinții Ucrainei și Rusiei, Vladimir Zelenski și Vladimir Putin. Potrivit lui Trump, după această întâlnire va avea loc o discuție între el, Zelenski și Putin. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a spus, după negocierile de la Casa Albă, că liderul de la Kiev și Putin ar urma să se întâlnească în următoarele două săptămâni.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Curtea Supremă de Justiție a respins cererea avocaților lui Dodon de schimbare a judecătorilor care examinează dosarul „Kuliok”

Curtea Supremă de Justiție a respins cererea avocaților ex-președintelui țării, Igor Dodon, de recuzare a completului de judecată în dosarul „Kuliok”. Decizia a fost pronunțată pe 4 martie, cererea fiind examinată de un alt complet de judecată.

Completul vizat este format din judecătorii Stella Bleșceaga, Ghenadie Eremciuc și Vladislav Gribincea.

Avocații fostului președinte au argumentat necesitatea schimbării completului de judecată printr-o posibilă lipsă de imparțialitate. Potrivit apărării, includerea lui Vladimir Plahotniuc pe lista martorilor acuzării și dispunerea aducerii sale silite în fața instanței ar încălca normele procedurale.

Apărarea a subliniat că Plahotniuc este, la rândul său, învinuit într-un dosar penal conex privind coruperea activă și că a invocat dreptul legal de a nu depune mărturie împotriva sa. Cu toate acestea, instanța a decis aducerea sa forțată la ședință.

La rândul său, procurorul Petru Iarmaliuc a calificat solicitarea drept neîntemeiată. Acesta a declarat că nu există temeiuri legale pentru recuzarea completului de judecată și că demersul avocaților lui Dodon ar semăna mai degrabă cu o apărare a intereselor lui Plahotniuc, decât ale propriului lor client.

În final, CSJ a respins cererea avocaților lui Dodon, menținând actuala componență a completului de judecată.

Amintim că, pe 17 februarie, Vladimir Plahotniuc a fost adus forțat la CSJ pentru a fi audiat în dosarul „kuliok”, însă a refuzat să facă declarații în fața instanței. Decizia privind aducerea silită a fost luată după ce fostul lider al PDM a lipsit de la o ședință anterioară, invocând faptul că era implicat în pregătirea audierilor în propriul dosar privind „frauda bancară”.

***

În septembrie 2022, procurorii au trimis în judecată așa-numitul dosar „kuliok”. Acesta se bazează pe o înregistrare video cu discuții private dintre fostul președinte Igor Dodon și fostul lider al Partidul Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, din vara anului 2019.

Potrivit procurorilor, Plahotniuc i-ar fi transmis lui Dodon între 600 de mii și 1 milion de dolari. Conform anchetei, banii urmau să fie folosiți pentru cheltuielile Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, inclusiv pentru plata salariilor unor membri ai formațiunii.

Pentru că presupusa faptă ar fi fost comisă în perioada în care Dodon era președinte, dosarul este examinat de Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova. Dodon nu își recunoaște vina și spune că dosarul este unul fabricat.

În noiembrie 2025, procesul a fost reluat de la zero. Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat 11 din cei 17 martori ai acuzării în dosarul lui Dodon. Printre aceștia se numără: Vladimir Plahotniuc, consilierul său Serghei Iaralov, foștii deputați Iurie Reniță, Vladimir Cebotari, Dumitru Diacov, Andrian Candu și Adrian Albu, fostul premier Pavel Filip, precum și actualul deputat Lilian Carp.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: