Preşedintele rus Vladimir Putin aflat în cel de-al patrulea mandat, a anunțat marți că susține un amendament la Constituție propus de propriul său partid care i-ar permite să aibă un număr nelimitat de mandate. Totuși, cea care va trebui să decidă dacă el va putea sau nu să candideze din nou, după adoptarea vastei sale reforme a Constituţiei, este Curtea Constituţională, informează AFP, potrivit Agerpres.
Susţinând un discurs în faţa parlamentarilor ruşi, Putin a estimat ca fiind „posibil să fie „resetat” contorul ce limitează la două mandate prezidenţiale”, după adoptarea revizuirii Constituţiei, ceea ce i-ar permite să candideze din nou după încheierea mandatului său actual, în 2024.
Propunerea de amendare a Constituției a venit din partea deputatei Valentina Tereșkova (Partidul Rusia Unită).
„Nu e vorba despre Putin, e vorba despre noi, poporul rus, și viitorul nostru. De ce să complicăm lucrurile și să creăm obstacole inutile? Trebuie să planificăm totul onest și deschis”, a spus inițiatoarea amendamentului, Valentina Tereșkova, potrivit agenției TASS.
„În principiu, această opţiune ar fi posibilă, însă cu o condiţie: în cazul în care Curtea Constituţională va conchide oficial că un asemenea amendament nu contravine legii fundamentale” şi „doar dacă cetăţenii susţin un asemenea amendament în timpul votului naţional din 22 aprilie”, a declarat Vladimir Putin.
Președintele Rusiei a afirmat de asemenea că „o putere prezidenţială puternică este absolut necesară pentru Rusia” şi că „situaţia economică şi securitară actuală o reaminteşte încă o dată”.
Recunoscând că „ruşii trebuie să aibă în orice fel de alegeri o alternativă”, el a estimat cu toate acestea că „stabilitatea este poate mai importantă şi trebuie să fie prioritară”.
Preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat de asemenea împotriva organizării de alegeri legislative anticipate, solicitate de mai mulţi deputaţi pe fondul profundei reforme constituţionale dorite de preşedintele rus. „Nu văd necesitatea de a organiza alegeri legislative anticipate”, a spus el.
Președintele Albaniei, Bajram Begaj, speră ca Republica Moldova să își reconsidere poziția privind recunoașterea independenței Kosovo, apreciind totodată sprijinul acordat de autoritățile de la Chișinău pentru aderarea Kosovo la Consiliul Europei. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune cu președinta Maia Sandu, organizată cu ocazia vizitei oficiale a liderului albanez în Republica Moldova.
„Albania apreciază poziția constructivă a Republicii Moldova în sprijinul cererii Kosovo de a deveni membru al Consiliului Europei, contribuind astfel la consolidarea democrației și a statului de drept în Kosovo, dar și la promovarea unor condiții îmbunătățite pentru minorități, în conformitate cu pilonii de bază ai Consiliului Europei. În afară de aceasta, noi apreciem contribuția permanentă a Republicii Moldova pentru a asigura securitatea țărilor noastre, securitatea Kosovo și contribuția Republicii Moldova prin trupele care au fost desemnate în Kosovo. Noi sperăm, de asemenea, că Republica Moldova va putea să reconsidere problema recunoașterii Kosovo, consolidând, de asemenea, încrederea în democrație”, a zis liderul de la Tirana.
În contextul integrării europene, președintele Albaniei a salutat statutul de țări candidate al ambelor state și a reiterat sprijinul Albaniei pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, menționând că extinderea UE rămâne unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru asigurarea securității și stabilității în Europa.
„Noi sprijinim puternic parcursul european al Moldovei și sprijinim, în mod ferm, și aderarea dumneavoastră la Uniunea Europeană. Sperăm, totodată, să putem utiliza pe deplin mecanismele prevăzute în Memorandumul de Înțelegere semnat recent. Albania rămâne în continuare un prieten al Republicii Moldova și o țară candidată care aspiră la aderarea la Uniunea Europeană. Vom continua să contribuim la o Europă mai puternică și mai unită, mizând pe democrație, libertate și responsabilitate mutuală”, a declarat oficialul.
În final, președintele Albaniei a invitat-o pe președinta Maia Sandu, să efectueze o vizită în Albania, remarcând dorința ambelor părți de a intensifica dialogul și cooperarea pe termen scurt.
La rândul său, Maia Sandu a menționat că vizita președintelui albanez la Chișinău are o semnificație aparte pentru relațiile bilaterale, fiind prima întrevedere la nivel prezidențial dintre Republica Moldova și Albania din ultimii peste 20 de ani. Președinta a evidențiat că Moldova și Albania sunt state europene care urmează același parcurs, ambele fiind țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană și care împărtășesc „aceleași valori democratice”.
„Trăim însă într-un context geopolitic tot mai complicat, marcat de incertitudine și riscuri care ne afectează pe toți. Pentru state mici precum ale noastre, apartenența la Uniunea Europeană nu este doar un proiect de dezvoltare, ci și o formă de protecție. De aceea, astăzi ne-am reconfirmat, împreună, angajamentul ferm față de parcursul european.Extinderea Uniunii Europene reprezintă o investiție strategică în securitatea și stabilitatea întregului continent. Atât Republica Moldova, cât și Albania vor aduce în Uniunea Europeană societăți reziliente, cetățeni atașați valorilor europene și experiența unor transformări dificile, dar necesare”, a afirmat șefa statului.
Totodată, președinta a apreciat progresele înregistrate de Albania în procesul de aderare și deschiderea autorităților de la Tirana de a împărtăși experiența acumulată.
Securitatea regională a constituit un alt subiect important al discuțiilor. Maia Sandu a menționat că războiul de agresiune al Rusia împotriva Ucraina afectează întreaga regiune și demonstrează cât de interconectată este securitatea statelor din Europa de Sud-Est. În acest context, președinta a subliniat că niciun stat nu poate face față singur acestor amenințări.
„Republica Moldova apreciază rolul Albaniei ca factor de stabilitate regională, contribuția sa în cadrul NATO, angajamentul pentru securitatea euroatlantică și sprijin pentru Ucraina. Împărtășim aceeași viziune cu privire la o Europa unită, puternică și sigură”, a mai spus șefa statului.
În cadrul discuțiilor, cei doi șefi de stat au abordat și dezvoltarea relațiilor bilaterale în domenii de interes direct pentru cetățeni, precum agricultura, educația, cultura și turismul. De asemenea, a fost menționat potențialul de creștere a schimburilor comerciale și necesitatea consolidării legăturilor dintre mediul de afaceri, instituții și societățile celor două state.
***
Republica Moldova participă regulat la misiunea internațională de menținere a păcii KFOR (Kosovo Force), detașând contingente de militari în Kosovo. Trupele sunt rotaționate periodic, la intervale de câteva luni sau anual, și includ efective atât din Armata Națională, cât și din Inspectoratul General de Carabinieri. Participarea Republicii Moldova la această misiune a început în anul 2014 și are drept obiectiv contribuția la menținerea stabilității și securității în regiune.
Pe 24 aprilie 2023, Republica Moldova s-a abținut de la votul privind inițierea procedurii de admitere a Republica Kosovo în Consiliul Europei. În total, 33 dintre cei 46 de membri ai organizației au votat pentru demararea procedurii, în timp ce patru state, inclusiv Ucraina, s-au abținut.
Kosovo este un stat recunoscut parțial la nivel internațional. Potrivit Constituției Serbia, teritoriul Kosovo face parte din statul sârb. Independența Kosovo a fost recunoscută de 89 de state membre ale Organizația Națiunilor Unite, printre care Statele Unite ale Americii și majoritatea statelor membre ale Uniunea Europeană, inclusiv Germania și Franța.
La fel ca Republica Moldova, independența Kosovo nu este recunoscută de România, Spania, Rusia și China.
Totodată, cetățenii Republicii Kosovo pot intra pe teritoriul Republicii Moldova în baza unei vize. Un proiect de lege în acest sens, inițiat de un grup de deputați ai Partidul Acțiune și Solidaritate, a fost adoptat de Parlamentul de la Chișinău.
Decizia a fost motivată inclusiv de organizarea, la 1 iunie, la Chișinău, a summitului Comunitatea Politică Europeană, din care face parte și Kosovo, deși nu este recunoscut oficial de Republica Moldova.
Având un conflict înghețat și o republică autoproclamată pe teritoriul său – în regiunea transnistreană, R. Moldova nu recunoaște independența Kosovo, considerând-o un precedent periculos.
O hotărâre a Parlamentului de la Chișinău, din 2008, spune că „declararea unilaterală a independenței provinciei, parte componentă a unui stat suveran recunoscut pe arena internațională, este o gravă încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Serbia”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
